Sfinţii Serghie şi Vah, mărturisitori luminaţi ai dreptei credinţe

  Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah  sunt poate cei mai cunoscuţi martiri din întregul Orient. Iubiţi şi îndrăgiţi deopotrivă de credincioşii ortodocşi din România, legenda martiriului lor, în ciuda vechimii ei, nu a dobândit valoare istorică. Nici data la care au trecut la Hristos nu este foarte sigură, fiind socotită de unii la sfârşitul secolului […]

citeste mai departe...

Valoarea timpului liturgic în viaţa noastră: Despre calendarul ortodox

  În fiecare an, noi, creştinii, primim din partea Bisericii calendarul ortodox. Îl primim cu evlavie şi credinţă şi îl aşezăm la loc de cinste în casa noastră, dar şi în inima noastră. În calendarul ortodox sunt însemnate numele sfinţilor şi ale praznicelor de peste an, precum şi multe alte informaţii liturgice care privesc viaţa […]

citeste mai departe...

Sfântul Ioan Botezătorul, ultimul emisar al Legii Vechi: Icoana a pocăinţei şi vestitor al Cuvântului

  În vremea stăpânirii cezarului Tiberiu al Romei, sub guvernarea lui Ponțiu Pilat în Iudea, când arhierei erau Anna și Caiafa (Luca III, 1-3), Sfântul Ioan Botezătorul iese la propovăduire, pregătind calea Mântuitorului Hristos prin botezul pocăinţei. Apariţia sa în mijlocul poporului iudeu a avut rostul de a reaprinde în suflete vechea credință într-un Mesia […]

citeste mai departe...

„Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte”: Taina Sfântului Botez între simbol şi prefigurare

  Componenta fundamentală întrebuinţată în actul liturgic al săvârşirii Tainei Sfântului Botez este fără îndoială apa. Prezenţa ei este indispensabilă întrucât, fiind „elementul natural cel mai des folosit pentru curăţirea trupească” devine, prin urmare, „simbolul cel mai potrivit al curăţirii spirituale sau sufleteşti, pe care o căpătăm prin botez; ea astâmpără setea, reînnoind deci forţele […]

citeste mai departe...

Moştenirea lui Brâncoveanu în Cetatea Băniei

Faptele de sfinţenie şi înţelepciune împlinite de evlaviosul domnitor Constantin Brâncoveanu în pământul ţării noastre au adus roade bogate şi în Oltenia. Aici, în vechea Cetate a Băniei, sfântul s-a prins în hora istoriei alături de neamul Basarabilor, al Cantacuzinilor, Buzeştilor, alături de domnitorul Marii Uniri, vrednicul şi marele voievod Mihai Viteazul. În şirul aşezămintelor […]

citeste mai departe...

14.02.2014 – Din viaţa parohiilor Arhiepiscopiei Craiovei: „Biserica lui Mihai Vodă” din Albeni

Între parohiile gorjene din Protoieria Târgu Cărbuneşti, comunitatea din Albeni are un statut istoric cu totul aparte. În centrul localităţii se păstrează şi astăzi vechea temelie şi o parte din zidurile Bisericii „Sfântul Nicolae“, despre care localnicii spun că ar fi fost ridicată în timpul domnitorului Mihai Viteazul.   Aşezată în zona subcarpatică a ju­de­ţului […]

citeste mai departe...

10.02.2014 – Amintiri cu vlădica Nestor, mitropolitul oltenilor: Mănăstirea Maglavit, o ctitorie de suflet

Este firesc să amintim în această scurtă evocare latura monahală a celui care a fost peste două decenii arhipăstorul Olteniei, mitropolitul cărturar Nestor Vornicescu, „un arhiereu savant“, cum pe bună dreptate l-a numit acad. Ştefan Ştefănescu. Mănăstirea era casa lui prin excelenţă. Iubea cinul monahal al cărui podvig l-a îmbrăcat în anul 1951 martie 10, […]

citeste mai departe...

03.02.2014 – Moştenirea ctitoricească a Sfântului Constantin Brâncoveanu: Mănăstirile Hurezi şi Mamu

  Prin atitudinea sa de echilibru faţă de evenimentele politice ale timpului său, Constantin Brâncoveanu a reuşit să realizeze o remarcabilă operă culturală, fiind un susţinător evlavios al Bisericii noastre Ortodoxe. Credinţa în Dumnezeu, mijloacele materiale de care dispunea şi preocuparea sa pentru cultură şi artă au avut ca urmare ridicarea complexului de la Mănăstirea […]

citeste mai departe...

23.01.2014 – Pagini de spiritualitate din istorie monahismul oltenesc: Schitul gorjean Crasna, o ctitorie de peste 500 de ani

  La 30 de kilometri de municipiul Târgu Jiu, în direcţia Rânca-Novaci, stă de mai bine de 500 de ani Schitul Crasna. Legat de numele voievodului muntean Vlad Călugărul, străvechiul lăcaş mănăstiresc a adunat întru sine istorie, spiritualitate, şi mai ales binecuvântarea prezenţei tainice a harului dumnezeiesc, oferită în dar vieţuitorilor săi şi credincioşilor care-i […]

citeste mai departe...