21.04.2011 – Cuvânt de tâlcuire al IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului: Suntem invitaţi să cinăm la masa Împărăţiei

Interviuri si reportaje

„La Cina cea de Taină Mântuitorul a instituit Sfânta Liturghie”

 
În Săptămâna Mare retrăim în chip spiritual drumul pe care Mântuitorul L-a parcurs spre Patimile şi Învierea Sa. Joia Mare, prin evenimentele relatate de Sfintele Evanghelii citite la slujbele speciale din această zi, ocupă un loc deosebit în viaţa duhovnicească a fiecărui credincios. Despre însemnătatea teologică şi duhovnicească, specificul liturgic, comemorarea şi actualizarea evenimentelor din Joia Mare ne-a vorbit Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.
 
Înalt Preasfinţia Voastră, ce ne readuc în memorie lecturile evanghelice din Joia Mare?
În Joia Mare comemorăm Cina cea de Taină la care a participat Mântuitorul cu ucenicii Săi, spălarea picioarelor, rugăciunea Mântuitorului şi prinderea Lui în Grădina Ghetsimani, precum şi judecarea Lui în faţa Sinedriului cu mărturii mincinoase. Aceste evenimente sunt cuprinse şi relatate prima dată în Evanghelia de la Luca, citită la Denia Joii celei Mari, slujbă oficiată miercuri seara. La Cina cea de Taină, Mântuitorul a instituit Sfânta Liturghie. Cina cea de Taină a fost o cină prepascală, organizată după tiparul iudaic şi în acelaşi timp a fost una specială, pentru că Mântuitorul a dorit să stea la masă cu ucenicii Săi înainte de Patima Sa. Acolo a instituit Euharistia şi l-a deconspirat pe trădător, pe Iuda. Acesta a plecat de la Cină, fiind primul care s-a lipsit de slujba comuniunii pe care a întemeiat-o Hristos.
Ce acte săvârşite la Cina cea de Taină s-au păstrat în Liturghia de azi?
La Cina cea de Taină, Mântuitorul a săvârşit câteva acte pe care noi le avem păstrate la Sfânta Liturghie până astăzi: a luat pâinea, a luat paharul, a mulţumit lui Dumnezeu Tatăl, le-a binecuvântat şi le-a dat ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi… Beţi dintru acesta toţi…” Mai întâi, Hristos a ales şi a predestinat materia de jertfă, pâinea şi vinul. Mulţumirea adusă Tatălui este păstrată în marea rugăciune euharistică din cadrul Sfântei Liturghii. Binecuvântarea pâinii şi a vinului reprezintă epicleza euharistică, iar frângerea şi împărţirea pâinii şi a paharului sunt cuprinse în Sfânta Împărtăşanie.
Până astăzi, în unele locuri din ţară, în special la mănăstiri, se păstrează o rânduială a spălării picioarelor. Mântuitorul a făcut acest act ca un semn de supremă şi pilduitoare smerenie.
Ce bogăţie spirituală au Evangheliile şi textele liturgice din Joia Mare?
Evenimentele comemorate şi actualizate în Joia Mare sunt cuprinse în Evanghelia de la Luca, citită la Denia de miercuri seara, şi cea de la Matei, citită la Sfânta Liturghie. Relatările sunt continuate în cele 12 Evanghelii de la Denia Sfintelor Pătimiri de Joi seara. Este foarte important să medităm asupra textului de la Sf. Evanghelist Luca, de la Denia din Joia Mare, în care Mântuitorul se prezintă ucenicilor şi nouă ca Slujitorul tuturor şi Răscumpărătorul omenirii căzute. În Evanghelia de la Sfânta Liturghie ne este descoperit caracterul eshatologic al Mesei Euharistice, instituite în Joia Mare, şi al lucrării Sfinţilor Apostoli. „Şi Eu vă rânduiesc vouă Împărăţie, precum Mi-a rânduit Mie Tatăl, ca să mâncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea şi să şedeţi pe scaune judecând cele 12 seminţii ale lui Israel”, le-a spus Mântuitorul ucenicilor Săi.
Rugăciunea Mântuitorului din Grădina Ghetsimani este de o frumuseţe extraordinară, în care vedem lupta dintre firea umană şi cea dumnezeiască a lui Hristos, exprimată prin cuvintele relatate de Sf. Luca: „Părinte, de voieşti, treacă de la Mine paharul acesta. Dar nu după voia Mea, ci voia Ta să se facă”.
Toate cântările de la Denia Joii celei Mari ne actualizează ceea ce Evangheliile ne prezintă. Troparele de la Denie precum „Când slăviţii ucenici la spălarea cinei s-au luminat…” sau stihiri precum „Adună-se soborul iudeilor ca să dea lui Pilat pe Ziditorul şi Făcătorul tuturor…”, sau „Astăzi îşi ascunde Iuda faţa cea iubitoare de săraci şi îşi descoperă chipul lăcomiei…” ne determină să participăm duhovniceşte la toate actele premergătoare Pătimirii Mântuitorului Hristos. Întreaga slujbă conţine imne sfinte închinate fiecărui moment relatat de Sfintele Evanghelii şi ne îndeamnă să participăm trup şi suflet la ceea ce s-a săvârşit atunci. „Nimeni să nu fie necunoscător de cina Stăpânului, o, credincioşilor! Nimeni să nu vină acum la masă cu vicleşug, ca Iuda!”, ne îndeamnă o stihiră de la Denia Joii celei Mari.
Ce specific liturgic are Joia Mare?
Liturghia oficiată în Joia Mare este cea a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Această Liturghie a fost cea mai des folosită în cult. A concurat cu ea Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur şi a dominat-o, datorită lungimii celei dintâi. Canonul euharistic al Liturghiei Sf. Vasile cel Mare este mult mai amplu şi de aceea se oficiază de 10 ori pe an, în special în Postul Mare.
În cadrul acestei Liturghii se sfinţesc Sfintele Taine, adică Sfânta Euharistie, pentru împărtăşirea grabnică din tot timpul anului. Se scoate un Agneţ corespunzător nevoilor pastorale din timpul anului. Acesta se aşază pe Sfântul Disc, lângă Agneţul scos pentru Liturghia din Joia Mare, se sfinţesc împreună, iar înainte de Împărtăşanie, Sfântul Trup pregătit pentru tot timpul anului se îmbibă în Sfântul Sânge. Se păstrează, cu coaja în jos, pe un disc anume, până în Marţea Paştilor, când printr-o lucrare specială se taie şi se usucă la o sursă lentă de căldură, pe colţul Sfântului Antimis. În timpul Utreniei se usucă şi vor fi păstrate în Sfântul Chivot, în vase speciale, pentru Împărtăşania din timpul anului.
La anumite perioade, Bisericile autocefale sfinţesc, în această zi, Sfântul şi Marele Mir. Care este legătura între această zi deosebită şi acest act de sfinţire?
Când este nevoie, şi nu în fiecare an, ci atunci când se constată că pentru un an de zile nu mai există Sfântul Mir necesar bisericilor, se pregăteşte din timp Sfântul şi Marele Mir. Este o perioadă de aproape o săptămână dedicată acestei pregătiri. Sunt pregătite materia de bază şi cele 40 de ingrediente care simbolizează mulţimea darurilor Duhului Sfânt. Untdelemnul de măsline şi vinul curat, vechi de câţiva ani sunt principalele materii. Sfântul Mir se sfinţeşte în Joia Mare pentru că Mântuitorul a instituit Sfânta Liturghie tocmai în Joia Mare şi a fost desăvârşită prin Învierea Sa şi pusă în act, devenită realitate după Pogorârea Sfântului Duh, adică după întemeierea Bisericii. De aceea Sfântul Mir este pregătit acum, în legătură cu Sfânta Liturghie.
Sursa: Ziarul Lumina, 21 aprilie 2011