31.08.2011 – „Sf.Ioan Botezătorul se jertfeşte pentru credinţa în adevăr şi dreptate”

Interviuri si reportaje

 
Rep.: – ÎPS Voastră, cu bunăvoinţa şi competenţa Întâistătătorului Mitropoliei Olteniei, vă rug să evidenţiaţi semnificaţia deosebită a sărbătorii de ieri, a Tăieri Capului Sf. Ioan Botezătorul?
-Pot spune că Sf. Ioan Botezătorul este în centrul atenţiei noastre, al praznicului nostru, pentru că el este acela pe care îl prăznuim. Faptul că el este acela pe care astăzi îl cinstim sau prin această sărbătoare noi facem praznicul, dar dacă facem referire la tăierea capului său, prin aceasta, noi nu facem referire doar la o tragedie, ca la o dramă a unei persoane, ci ne aducem aminte şi facem referire la importanţa jertfei în viaţa noastră, pentru că jertfa este aceea care defineşte fiinţa umană în toată dimensiunea ei şi prin care personalitatea emană întotdeauna în toată deplinătatea ei!
Rep.: – Jertfa, pare să însoţească întreaga istorie a umanităţii!
-De la naştere şi până la moarte, suntem chemaţi să ne jertfim pentru binele nostru şi al aproapelui nostru. Noi ne jertfim din dragoste, din împlinire sau din compasiune sau din alte motive! Ei, bine, Sf.Ioan Botezătorul se jertfeşte pentru credinţa în adevăr şi dreptate. Pentru că el crede în Dumnezeu şi chiar el mărturiseşte adevărul pe care Dumnezeu l-a revelat în lume şi l-a aşezat la temelia ei!
Rep.: – Sunt aspecte care diferenţiază Adevărul Lui Dumnezeu de adevărul justiţiei, spre exemplu, acel adevăr stabilit prin norme juridice?
-Adevărul Lui Dumnezeu este lege, este „nomos” pentru că legea este aceea care conduce şi care ghidează viaţă noastră. Fără de lege, nu putem ajunge la împlinirea scopului iniţial al vieţii noastre! E frumos adevărul acesta, ca şi dreptatea, dreptate despre care Însuşi Mântuitorul Hristos i-a vorbit Sfântului Ioan: „lasă să împlinim dreptatea”, acea dreptate care rezultă din adevăr, ca un atribut al adevărului , al justiţiei! Dreptatea Lui Dumnezeu este acest „nomos” care dă fiecăruia ceea ce este al său, care îl ajută pe cel neputincios şi slab, cel aflat în dificultate. Aşadar, Sf. Ioan Botezătorul, deşi pare, la prima vedere, a fi jertfit pentru aceste valori, totuşi, el este cel biruitor!
„Nimic din lumea aceasta nu este realizat fără să fie programat de Dumnezeu”!
Rep.: – Putem considera că Mănăstirea „Sf. Ioan Botezătorul”, numită şi „Cămărăşeasca”, de la Tg. Cărbuneşti, se dovedeşte un loc binecuvântat de Dumnezeu şi un exemplu pilduitor pentru o viaţă de obşte în trăire duhovnicească?
-Atunci când vrednicul de pomenire, Mitropolitul Nestor a hotărât să înfiinţeze această mănăstire, de bună seamă că a fost inspirat de Dumnezeu. Nimic din lumea aceasta nu este realizat fără să fie programat de Dumnezeu! Nu ne putem aşeza dincolo de planul Lui Dumnezeu. Dacă Sfânta Scriptură spune că şi perii capului nostru sunt număraţi şi că nimic din ceea ce este în lumea aceasta nu se mişcă fără Voia Lui Dumnezeu, evident că şi Mănăstirea Cămărăşeasca intră în această logică a planului Lui Dumnezeu!
Rep.: – Aici, viaţa de obşte pare că excelează prin bunaprimire a credincioşilor!
-Aşadar, Mănăstirea aceasta s-a înfiinţat după Planul Lui Dumnezeu, şi va rămâne în rânduiala Lui Dumnezeu! De altfel şi biserica acestei mănăstiri, atât de frumoasă şi atât de bine păstrată de la familia boierească, până la măicuţele de astăzi, care sunt chemate întru „nobilimea” personalităţilor Lui Dumnezeu, pentru că trebuie să vorbim şi despre nişte aleşi ai Lui Dumnezeu, despre Maica Stareţă Cristofora şi despre maicile de aici, cele care se străduiesc să creeze un ambient al vieţii duhovniceşti, un loc primitor, pentru ca toţi cei care vin la mănăstire, credincioşii, să se simtă bine ca în „Casa Lui Dumnezeu”! Aşadar, mănăstirea îşi duce la îndeplinire şi îşi realizează acest scop nobil, de a fi „Casa Lui Dumnezeu”, de „spital duhovnicesc” în care oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc, ca un altar în care sufletul omului cel necăjit şi întristat să se simtă la adăpost într-un loc bineplăcut şi binecuvântat!
Rep.: – Vă rugăm să ne destăinuiţi, de ce trebuie să postim la Sărbătoarea Tăierii Capului Sf. Ioan Botezătorul?
-Orice am spune, acesta este un moment de regret, un moment de reculegere, un moment în care nu ar trebui să ne veselim întrutotul, deşi Sf. Ioan Botezătorul, nu este un om care să fi murit pentru totdeauna! A sfârşit tragic viaţa aceasta pământească, pentru că deşi i s-a tăiat capul, totuşi, în Împărăţia Lui Dumnezeu este cel mai mare om născut din femeie. Iar în cinstea acestui postitor, acestui rugător, care a trăit în pustie şi apoi a venit ca să ne vorbească despre Împărăţia Lui Dumnezeu, trebuie să fim rezervaţi, să fim meditativi, să fim atenţi la mântuirea noastră! De aceea, Sf. Ioan Botezătorul ne cheamă ca să nu desfăşurăm o activitate culinară care, efectiv, a stat la baza tăierii capului său!
Rep.: – Faptul că Sf. Ioan Botezătorul a primit de la Însuşi Mântuitorul, acea mărturie, că este cel mai mare dintre oamenii născuţi din femeie şi cel dintâi dintre profeţi, se înscrie şi ca o dovadă a martiriului său în această viaţă?
-Martiriul nu este neapărat un sfârşit tragic! Martiriul este ca o mărturisire! Atâta vreme cât Îl mărturisim pe Dumnezeu, indiferent că ne păstrăm sângele şi spunem adevărul ca să trăim în continuare, sau că suntem creştini în familia noastră sau în biserică sau în mănăstire, ei bine, adevărul acesta este martiric! Martiric şi mărturisitor, pentru că, în primul rând, prin cuvântul nostru, Îl propovăduim şi Îl slăvim pe Dumnezeu ca fiind creatorul şi mântuitorul nostru, iar în al doilea rând, arătăm, prin viaţa noastră, că suntem în conformitate cu legile Lui Dumnezeu! Al treilea grad al acestei mărturisiri este mărturisirea sau jertfa sângelui. Unii dintre cei care cred cu adevărat, îşi varsă sângele pentru acest lucru, pentru că la un moment dat această jerfă şi această mărturisire necesită ca s-o pecetluieşti cu propriul sânge! Aceştia sunt iubitorii de Dumnezeu, cei care, aşa de mult Îl iubesc pe Dumnezeu, încât îşi varsă sângele pentru El! Pecetluiesc adevărul despre care ei vorbesc şi pe care îl mărturisesc şi îl slujesc, ajungând să fie încoronaţi de Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos, care îi primeşte pe martirii săi în veşnicia Împărăţiei Cerului!
„Sf. Ioan Botezătorul este consecvent cu ceea ce spune şi cu ceea ce face”!
Rep.: -Dincolo de decizia controversată a lui Irod Antipa şi de atmosfera desfrânată de la curtea sa, care sunt coordonatele morale şi resorturile de adâncă evlavie ale jertfirii vieţii Botezătorului Domnului
-Sf. Ioan Botezătorul este consecvent cu ceea ce spune şi cu ceea ce face! În general, în viaţa noastră se întâmplă să nu fie legate cele două lucruri, ceea ce spunem şi ceea ce facem. Uneori vorbim foarte frumos despre adevăr, despre bine şi despre sfinţenie, chiar elocvent şi elaborat despre aceste valori, dar nu facem întotdeauna ceea ce spunem! Ei, bine, Sf. Ioan Botezătorul este o consecvenţă în întregime! El, leagă vorba cu fapta, iar în felul acesta, mărturisirea lui este deplină şi desăvârşită! Aşa sună şi cuvintele Mântuitorului: „fericit este cel ce va face şi va învăţa”! Adică, facem ceea ce învăţăm şi învăţăm ceea ce facem! Că nu tot cel ce zice: „Doamne, Doamne”, va intra în Împărăţia Lui Dumnezeu, o spune Însuşi Mântuitorul! Dacă spusele acestea nu sunt împlinite prin faptă, nu au puterea lor desăvârşită.
Rep.: – Avem înaintea noastră un model moral şi un model de sfinţenie prin viaţa jertfită?
-Pentru aceasta, Sf. Ioan Botezătorul este atât de mare în Împărăţia Lui Dumnezeu, că el, când vorbeşte despre jertfă, se şi arată ca jertfă, când vorbeşte despre dreptate, el se şi arată şi mărturisitor şi spune cu mult curaj înaintea lui Irod, că nu se cade ca acesta să ia de soţie pe femeia fratelui său! Apoi, dreptatea aceasta şi adevărul acesta sunt atât de puternic mărturisite încât este arătat glasul care strigă în pustie! Aceasta este o voce de care noi avem atâta nevoie, o voce spirituală în lumea noastră, pentru că, lumea uneori, pare să surzească, pare să intre într-o amnezie, când credinţa nu mai este prioritară în ceea ce facem!
Rep.: – Putem vorbi de o „măsură” a credinţei fiecăruia dintre noi?
-Pentru Sf. Ioan Botezătorul, aşa cum el însuşi o spune, credinţa este lucrul cel mai de preţ, fiind într-o strânsă legătură cu mărturisirea şi pocăinţa: „Pocăiţi-vă, că sap porţi de apropiere de Împărăţia Lui Dumnezeu”! Această mărturisire poate să fie iminentă pentru noi şi nu trebuie să uităm acest lucru! Pentru că Dumnezeu se comportă cu noi, ca şi cu pomul acela care nu aduce roade! Sf. Ioan Botezătorul o spune el însuşi: „Securea este la rădăcina pomului şi dacă pomul nu va aduce roade, va fi tăiat şi va fi aruncat pe foc”!
Prof. Vasile Gogonea
 Sursa: Cotidianul Gorjeanul, 29 august 2011
 
PS:
În urma acestui interviu IPS Părinte Mitropolit Irineu a fost declarat „gorjeanul zilei” în publicaţia sus menţionată; vezi: http://www.gorjeanul.ro/