În Duminica dinaintea Naşterii Domnului, Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei a săvârşit Sfânta Liturghie la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae – Craioviţa I”, din Craiova, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Slujba Sfintei Liturghii a fost urmată de sfinţirea capelei mortuare a parohiei, cu hramul „Sfântul Vasile cel Mare”.
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae – Craioviţa I a devenit neîncăpătoare ieri, 18 decembrie, pentru numărul mare de credincioşi veniţi să participe la Sfânta Liturghie arhierească şi la sfinţirea capelei ridicată în curtea bisericii. Noua construcţie a fost realizată cu sprijinul credincioşilor din parohie, la iniţiativa preotului paroh Teodor Ciontu, protoiereu al Protoieriei Craiova Nord.
La finalul Sfintei Liturghii, IPS Părinte Mitropolit Irineu a rostit un cuvânt de învăţătură în care a detaliat învăţăturile desprinse din pericopa evanghelică a zilei (Matei 1, 1 – 25, despre genealogia Mântuitorului Iisus Hristos). Înalt Preasfinţia Sa a explicat credincioşilor de ce a fost nevoie ca Mântuitorul Hristos să se nască într-o familie şi să aparţină prin rudenie de sânge unui anumit neam : „Mântuitorul Hristos trebuia să aibă un neam din care să se nască pentru a nu fi socotit din afara lumii şi totodată, pentru a fi recunoscut de oameni ca unul dintre ai lor. Ca Dumnezeu adevărat şi ca Om adevărat, El trebuia să aibă o familie, un neam, un popor din care să se nască, devenind astfel compatibil şi copătimitor cu noi. Pe de altă parte, noi am păcătuit cu trupul nostru, iar izbăvirea, vindecarea, eliberarea, trebuiau să vină prin acelaşi trup care a săvârşit păcatul. Aici vedem smerenia lui Dumnezeu care se face Fiu al Omului pentru a ispăşi păcatele întregii omeniri. Cel care nu poate fi cuprins nici de Ceruri, e cuprins în pântecele Fecioarei. Prin urmare, Mântuitorul Hristos a luat asupra Sa firea noastră omenească stricată prin păcat, ca să o înnoiască, să o sfinţească şi să o îndumnezeiască. Tocmai de aceea Sărbătoarea Naşterii Domnului este atât de importantă şi atât de mult aşteptată de întreaga lume. Pentru că ne aduce cu adevărat Vestea cea bună, împlinirea făgăduinţelor şi a Tainelor cereşti”, a încheiat Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit.
După săvârşirea Sfintei Liturghii, soborul de preoţi şi diaconi în frunte cu Mitropolitul Olteniei, urmat de credincioşi, s-a îndreptat către capela ridicată în curtea sfântului locaş, unde a fost săvârşită slujba de sfinţire. Pentru implicarea desosebită în realizarea acestei construcţii, părintele Gabriel Deaconu (preot II în această parohie) a primit rangul bisericesc de iconom stavrofor, iar enoriaşa Cristina Quffa a primit o Gramată de apreciere şi mulţumire din partea Mitropoliei Olteniei.
Biserica Sfântul Nicolae – Craioviţa I, repere istorice
Biserica Sfântul Nicolae a fost construită în anul 1770, în cartierul Craioviţa (sau mahalaua Dăneşti, cum i se mai spunea în acele vremuri) de către boierii „jupan Alexie Becheanu, jupan Oprea Becheanu şi Mateiu Sălceanu”. După anul 1800, biserica a intrat sub patronajul mai multor corporaţii meşteşugăreşti (dulgheri, tâmplari, zidari, fântânari), numite în epocă „iznafuri”. Sfântul locaş a fost reparat de mai multe ori de-a lungul secolelor, ultima dată fiind executate lucrări de restaurare a picturii, finalizate în anul 1996.
Pe lângă activităţile pastoral-misionare, parohia este cunoscută în municipiul Craiova şi datorită acţiunilor umanitare pe care le desfăşoară, îndeosebi pentru ajutorarea copiilor şi a bătrânilor nevoiaşi, prin intermediul Fundaţiei „Sfântul Ierarh Nicolae”. De asemenea, un interes deosebit este acordat tinerilor care sunt angrenaţi în diverse acţiuni umanitare, pastoral – misionare şi culturale, aici desfăşurându-şi activitatea din anul 2005, Grupul parohial „Tinerii Sfântului Ierarh Nicolae”. Din anul 2001, este editată şi Revista parohială „Caligraful ortodox”, în paginile căreia se regăsesc învăţături de credinţă creştin ortodoxă, dar şi informaţii din viata parohiei.
(Gheorghe Cioiu)
