Mai multe biserici din Mitropolia Olteniei îşi sărbătoresc astăzi hramul, cu ocazia prăznuirii Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului. Printre acestea, în ajun de praznic, bisericile “Sfântul Ioan Hera”, “Sfântul Ioan Botezătorul – Brestei” şi “Sfântul Ioan Botezătorul Craioviţa” din Cetatea Băniei, Biserica “Grecescu” din Drobeta Turnu Severin, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Slatina, Mânăstirea Cămărăşeasca din judeţul Gorj şi Schitul “Bradul” din Arhiepiscopia Râmnicului, s-au pregătit să îl întâmpine aşa cum se cuvine pe Înaintemergătorul Domnului.
Biserica “Sfântul Ioan Hera” din Craiova se află pe strada Arieşului, la numărul 25. Este una dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult ale urbei, fiind ridicată din temelie în anul 1804, de către Hera Stenescu, starostele cojocarilor craioveni. Construcţia a fost făcută din cărămidă, în formă de corabie, cu ziduri groase şi stâlpi puternici de susţinere. Este printre puţinele biserici monument istoric din Arhiepiscopia Craiovei care şi-au păstrat cu fidelitate forma originală. Slujba de sfinţire şi intrarea ei în uzul cultului au avut loc în anul 1806. În decursul timpului a trecut prin mai multe etape de restaurare şi reconsolidare. În prezent, se numără în rândul bisericilor de patrimoniu din Arhiepiscopia Craiovei.
Biserica “Sfântul Ioan Botezătorul” din cartierul craiovean Brestei a fost ridicată în timpul regimului comunist, după anul 1985, prin strădania părintelui conf. univ. dr. Gheorghe Zamfir şi a credincioşilor. Slujba de sfinţire a avut loc după Revoluţia din 1989, fiind săvârşită de vrednicul de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei.
Tot hramul Botezătorului îl poartă şi biserica din cartierul Craioviţa sau viitoarea catedrală, aşa cum este cunoscută de credincioşi. Parohia Sfântul Ioan Botezătorul a luat fiinţă după Revoluţia din Decembrie 1989, în cel mai mare cartier al municipiului Craiova. Aici se află în construcţie o impunătoare catedrală pusă sub pronia Sfântului Ioan Botezătorul. Piatra de temelie a fost aşezată în luna martie a anului 1990, de către fostul mitropolit al Olteniei, Nestor Vornicescu. O bună perioadă de timp lucrările de construcţie au fost abandonate. În prezent, prin sprijinul Mitropoliei Olteniei, s-au reluat lucrările în scopul finalizării cinstitului locaş de închinare.
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul – Grecescu din Drobeta Turnu Severin este ctitorie din 1868 a familiei de boieri Ioan şi Ioana Grecescu, care au ridicat şi spitalul din apropiere, cunoscut sub acelaşi nume. La realizarea proiectului, regele Carol I a angajat arhitectul Capitalei, urmând ca biserica să se ridice după stilul celei domneşti de la Curtea de Argeş. Valoarea şi frumuseţea acestui sfânt locaş sunt date şi de pictura interioară, stil neoclasic, creaţie a lui Gheorghe Tătărescu (1872). Biserica a fost sfinţită în 1875, iar în 1884 a devenit catedrală ortodoxă a oraşului Turnu Severin.
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Slatina a fost ridicată în partea vestică a municipiului, în cartierul Grădişte, în anul 1796, în timpul domnitorului Alexandru Ispilanti, cu binecuvântarea Mitropolitului Grigore.
Mânăstirea Cămărăşeasca a fost construită în jurul anului 1780 de boierii gorjeni Cămărăşescu pe malul drept al râului Gilort, la nord-est de oraşul Târgu Cărbuneşti. Sfântul locaş a servit deseori, de-a lungul istoriei, drept cetate de apărare contra cotropitorilor şi ca loc de refugiu, atunci când regiunea era atacată de turci şi haiduci. Mânăstirea a fost desfiinţată de regimul comunist şi transformată în adăpost pentru vite şi apoi în sediu CAP. Abia în anul 1994, cu încuviinţarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Nestor Vornicescu, Mitropolitul de atunci al Olteniei, a fost reînfiinţată Mânăstirea „Sfântul Ioan Botezatorul – Cămărăşeasca”.
Între lăcaşurile închinate Sfântului Ioan Botezătorul din Arhiepiscopia Râmnicului, Schitul Bradul ocupă un loc de seamă. Situat în vecinătatea localităţii Gurguiata şi foarte aproape de staţiunea Băile Olăneşti, aşezământul a fost ridicat pe temelia unui schit mai vechi. Actuala biserică a fost construită în 1784 de ieromonahul Sava, fost egumen la Mănăstirea Iezerul. În secolul al XIX-lea, documentele arată că schitul ajunsese în paragină, chiliile erau fără acoperiş, iar clopotniţa, netencuită. În perioada 1854-1855 aşezământul se alătură Schitului Sărăcineşti şi trece în administraţia Episcopiei de Râmnic. O bună perioadă de timp aici nu a vieţuit nici un călugăr. Abia în anul 1994, se stabileşte un vieţuitor, iar după 1999 au fost aduse 10 maici, având ca duhovnic pe stareţul Schitului Pătrunsa, ieromonahul Varsanufie Gherghel.
Diac. Ioniţă Apostolache
Gheorghe Cioiu
