Procesiunea cu moaştele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica în Oltenia s-a încheiat sâmbătă, 5 mai, la Mănăstirea Clocociov, în Episcopia Slatinei şi Romanaţilor. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, în frunte cu Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei.
Timp de o săptămână, Biserica din Oltenia s-a împodobit cu haină de sărbătoare pentru a primi în mijlocul ei pe cel ce i-a fost păstor, învăţător şi rugător către Hristos, în urmă cu un secol şi jumătate. De la Craiova la Râmnicu Vâlcea, de la Frăsinei la Lainici, de la Turnu Severin la Slatina, toată suflarea dreptslăvitorilor creştini au adus cinstire Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, prezent în mijlocul turmei sale prin rânduială dumnezeiască. În cadrul acestui pelerinaj sfânt au fost săvârşite zilnic slujbe de mulţumire şi rugăciuni pentru toţi credincioşii din Mitropolia Olteniei.
„Iată omul lui Dumnezeu!”
Ultimul popas duhovnicesc a fost făcut la Mănăstirea Clocociov, din Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, vineri, 4 mai. Racla cu sfintele moaşte a fost însoţită aici de IPS Irineu, PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi PS Emilian Lovişteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. La primire, Preasfinţitul Sebasrian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, a oficiat slujba de Te Deum. În cuvântul de bun venit, PS Sa a mărturisit, în numele clerului şi laicatului oltean, bucuria duhovnicească a primirii moaştelor Sfântului Ierarh Calinic în mijlocul eparhiei pe care o păstoreşte. „Iată omul lui Dumnezeu! Pentru cei care aţi crezut că după viaţă urmează doar moarte, Sfântul Calinic de la Cernica, poposit în mijlocul nostru, ne arată că Hristos este adevărata Viaţă în care trebuie să ne regăsim cu toţii. Sfinţii sunt oamenii lui Dumnezeu care s-au ostenit într-atât de mult încât pământul nu a mai putut să le strice trupul. Făptura lor îndumnezeită este dovada cea mai clară că moartea nu este lucrul cel mai rău care ni se poate întâmpla, pentru că dincolo de ea stăpâneşte Împărăţia lui Dumnezeu şi răsplata cea veşnică. Sfântul Calinic ne îndeamnă pe toţi să credem în Înviere. El a fost păstor al acestor meleaguri. Aşa se explică faptul că, de o săptămână, IPS Părinte Irineu a luat binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel pentru a purta în pelerinaj moaştele Sfântului Calinic ca să-i îndumnezeiască pe oltenii de acum. Cu siguranţă că sfântul a trecut şi pe la noi şi de aceea dăm slavă lui Dumnezeu pentru această mare binecuvântare”, a încheiat PS Părinte Sebastian.
După slujba de primire, a fost oficiată Vecernia Mare cu Litie în biserica cea nouă a mănăstirii. În biserica cea veche, ctitoria voievodului Mihai Viteazul, un sobor de preoţi a oficiat Sfânta Liturghie. La final, racla cu moaştele sfântului a fost aşezată în sfântului locaş, rămânând aici întreaga noapte spre închinare.
„Ceea ce rămâne după moarte este viaţa veşnică”
A doua zi, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de un sobor de arhierei, condus de IPS Părinte Mitropolit Irineu. Au participat: PS Părinte Nicodim, PS Părinte Sebastian, PS Părinte Varsanufie şi PS Părinte Emilian Lovişteanul. În cuvântul rostit la final, IPS Părinte Irineu a vorbit despre viaţa veşnică şi biruinţa asupra morţii: „Idealul vieţii omeneşti este căutarea permanentă a lui Dumnezeu şi a Împărăţiei Sale. «Căutaţi mai întâi Împărăţia Cerurilor şi toate celelalte se vor adăuga vouă!» (Mt. 6, 33), spune Domnul în Evanghelia Sa. Prin urmare, Mântuitorul ne arată ţinta spre care trebuie să mergem şi ne pune în faţă Sfânta Crucea. La această chemare răspund numai aceia care au cunoscut deşertăciunea lumească şi, neuitându-se la trup, «căci este trecător», poartă grijă de suflet, «de lucrul cel nemuritor». Sfinţii au înţeles că ceea ce rămâne după moarte este viaţa veşnică şi Mântuitorul Hristos. La loc de mare cinste în calendarul nostru este şi Sfântul Calinic de la Cernica, păstorul nostru, al tuturor oltenilor”.
La final, PS Părinte Sebastian a primit din partea IPS Părinte Irineu o icoană cu chipurile Sfinţilor Calinic şi Irodion de la Lainici.
Sfântul Calinic, repere biografice
Sfântul Calinic a reuşit, ca stareţ la Cernica şi apoi ca ierarh al Episcopiei Râmnicului-Noul Severin (1850-1868), să contribuie prin viaţa sa aleasă la tezaurul spiritualităţii ortodoxe româneşti. Cele două căi pe care marele ierarh şi cărturar le-a urmat în viaţa sa pământească au fost rugăciunea şi munca, fiind mereu într-o continuă luptă cu oamenii stăpânirii şi cu timpul pentru a îmbunătăţii viaţa spirituală a păstoriţilor săi prin ridicarea de biserici, aşezăminte culturale şi de interes public. La Cernica, în Craiova, unde a stat o vreme după ce a fost numit episcop, la Râmnic şi în toată eparhia, Sfântul Calinic a reuşit să lase urmaşilor un mod de viaţă aparte prin munca depusă pentru binele comun. Viaţa sa sfântă a devenit reper atât pentru monahii olteni, cât şi pentru cei de pe meleagurile româneşti, fiind iubit de mai marii ţării care l-au sprijinit în munca titanică de a reface biserica şi clădirile de la Episcopia Râmnicului, reşedinţa din Craiova, seminarul din eparhie, tipografia, Mânăstirea Frăsinei şi multe alte locaşuri sfinte.
(Sursa: Editia de Oltenia a ziarului Lumina)