Peste o mie de credincioşi din toată ţara au sărbătorit luni, 6 august, la Mănăstirea Lainici din judeţul Gorj, praznicul Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, şi de Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului si Strehaiei, care au slujit alături de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.
În cuvântul de învăţătură rostit la finalul slujbei, IPS Părinte Irineu a vorbit credincioşilor despre semnificaţia teologică a minunii petrecute pe Muntele Taborului, subliniind faptul că Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos şi arătarea Sa în toată slava dumnezeiască celor trei Apostoli, Petru, Iacov şi Ioan, trebuie să fundamenteze dorinţa schimbării noastre interioare, pentru a putea păşi pe calea mântuirii. „Trebuie să plecăm de aici nu numai cu bucuria sărbătorii, ci şi cu Lumina pe care Sfinţii Apostoli au văzut-o pe Muntele Tabor. Sfânta Liturghie este asemenea Muntelui Tabor pe care urcăm treaptă cu treaptă, prin rugăciuni şi cântări, pentru a ajunge în vârf, unde ne aşteaptă Părintele Ceresc. A nu participa la sfintele slujbe ale Bisericii, a nu participa la Sfânta Liturghie, înseamnă a nu fi în lumina necreată a lui Iisus Hristos, înseamnă a fi în afara Adevărului. Nu putem niciodată să-L mărturisim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt decât numai în Adevăr şi luminaţi de Lumina cea necreată a Schimbării la Faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Tocmai de aceea este necesar să păstrăm această lumină dumnezeiască cu multă luare aminte, pentru că ea ne ajută să sporim în viaţa duhovnicească şi să primim Împărăţia Cerurilor care este Împărăţia Luminii”, a spus IPS Părinte Mitropolit Irineu.
Praznicul Schimbarea la Faţă este în fapt hramul Schitului Locurele, situat la aproximativ 5 km de Mânăstirea Lainici. Schitul Locurele a fost ctitorit intre anii 1850-1852 de către Lupu Stolojan si Constantin Cartianu. Aşezământul monahal a fost târnosit de către Sfântul Calinic, pe atunci Episcopul Râmnicului Noului Severin, la 6 august 1860, cu hramul Schimbarea la Faţă a Domnului. Cu timpul, sărbătoarea hramului s-a extins şi la Mănăstirea Lainici, devenind una dintre cele mai populare sărbători creştin ortodoxe din Oltenia, ce adună mii de credincioşi în Lavra Sfântului Irodion, pe defileul Jiului.
Cinstitul aşezământ monahal este considerat de sute de ani liantul credincioşilor din Oltenia cu cei din Ardeal, datorită aşezării sale la limita administrativă dintre cele două zone. Aflat într-o poiană, la o altitudine de aproape 800 de metri, Mănăstirea Lainici apare în documente pentru prima dată în anul 1780. În biserica nouă a mănăstirii, târnosită anul trecut de Patriarhul României, Preafericitul Părinte Daniel, se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoare“, adusă de la Muntele Athos, alături de care stau moaştele Sfântului Irodion, cu ziua de prăznuire la 3 mai.
(Gheorghe Cioiu)