Centrul de restaurare, conservare patrimoniu şi vizualizare al Facultăţii de Teologie din Craiova a găzduit marţi, 19 februarie, o dublă prezentare doctorală. Cei doi candidaţi, Preasfinţitul Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar Patriarhal, au prezentat tezele doctorale în faţa unei comisii prezidate de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei.
Facultatea de Teologie din Craiova şi-a completat lista doctorilor în domeniu cu încă două nume. Absolvenţi ai primei promoţii a Şcolii Doctorale, în Teologie Dogmatică şi Istorică, din Cetatea Băniei, Preasfinţiţii Lucian al Caransebeşului şi Varsanufie Prahoveanul au prezentat întrega muncă de cercetare în faţa unei comisii avizate de teologi de renume naţional şi a unui public numeros. Evenimentul a avut loc în „Sala doctoranzilor” din cadrul Centrului de restaurare, conservare patrimoniu şi vizualizare al Facultăţii de Teologie din Craiova.
Lucrarea harului dumnezeiesc la Sfântul Grigorie Palama
Primul candidat, Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, doctorand al IPS Irineu la disciplina Dogmatică Ortodoxă, a susţinut teza cu titlul „Lucrarea harului dumnezeiesc în teologia Sfântului Grigorie Palama”. Cu 264 de pagini, împărţite în 12 capitole, PS Episcop a reuşit să realizeze o veritabilă incursiune dogmatică în teologia şi mistica palamită, aducând în actualitate elemnte de maxim interes, descoperite în planul cercetării academice. În referatul de prezentare a lucrării, susţinut în faţa comisiei profesorale, PS Varsanufie a reuşit să sintetizeze întreaga sa implicare în dezvoltarea subiectului ales, arâtând totodată că „Sfântului Grigorie Palama a fost cu siguranţă, nu doar cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Ortodoxe din secolul al XIV-lea, ci mai ales cel care a reuşit să sintetizeze în chip exemplar moştenirea duhovnicească lăsată de Părinţii Bisericii, punând în valoare această tradiţie”.
Analiză documentată asupra dezbaterilor dintre Răsărit şi Apus, în secolul IV
Coordonatorul tezei de doctorat, IPS Părinte Mitropolit Irineu a apreciat implicarea şi profesionalismul candidatului, impuse de altfel de importanţa temei dezvoltate. Pe lângă comentariile legate de conţinut, IPS Irineu a subliniat şi acurateţea aparatului critic şi a bibliografiei, ambele alcătuite în conformitate cu prevederile academice în viguare. „În mod deosebit apreciem spiritul mistic şi ştiinţific al tezei prin care autorul a reuşit să argumenteze şi să apere problemele importante ale teologiei harului şi ale isihasmului. În această direcţie este asociabilă ampla documentare ştiinţifică ce i-a permis să depisteze cele mai bune căi de investigare duhovnicească prin care să ajungă la concluzii pertinente în ceea ce priveşte dezbaterile dintre Răsăritul ortodox şi Apusul catolic. Metoda principală de lucru folosită în teza de faţă este analiza textului scrierilor Sfântului Grigorie Palama, o analiză exegetică atât a Sfintei Scripturi, cât şi a operelor sfântului. Prin aceasta, autorul a încercat să reliefeze bogăţia duhovnicească a semnificaţiilor teologice impresionante a acestor texte. Pe cât a fost cu putinţă el s-a ferit de o analiză filosofică a lucrărilor occidentale, cum au făcut mulţi cercetători. Lucrarea prezintă un bogat volum de documente care întăresc aria de cercetare a temei studiate, conferind tezei o valoare documentară de excepţie. Prin aceasta se împlineşte imperativul unei necesităţi mistice şi teologice care se impune pentru cunoaşterea profunzimea vieţii isihaste şi a harului necreat în viaţa omului. Apreciem că lucrarea PS Varsanufie întruneşte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare privind activitatea de cercetare ştiinţifică şi propunem susţinerea ei ca teză de doctorat, precum şi acordarea titlului ştiinţific de doctor în teologie”, a încheiat Mitropolitul Olteniei.
Alături de IPS Părinte Irineu au mai fost prezentate referate de: pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu, Decanul Facultăţii de Teologie „Iustin Patriarhul” din Bucureşti, pr. conf. univ. dr. Nicolae Moşoiu, de la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu şi pr. conf. univ. dr. Ioan Picu Ocoleanu, de la Facultatea de Teologie din Craiova.
Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului XIX
Cea de a doua lucrare, semnată de Preasfinţitul Lucian Mic al Caransebeşului a fost coordonată de pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu şi a avut ca temă: „Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului XIX”. “În cercetarea celei de a doua jumătăţi a secolului XIX, care are ca punct central Sinodul episcopal de la Karlowitz şi separarea ierarhică, era un gol pe care am încercat să îl suplinim”, a fost una din motivaţiile alegerii subiectului tezei de doctorat de către Preasfinţitul Lucian. „Ceea ce trebuie să reţinem noi, cler şi credincioşi, este faptul că Mântuitorul Iisus Hristos, capul Bisericii, a lucrat prin oameni, astfel încât fiii Bisericii dreptmăritoare să aibă parte de lumina Învierii şi bucuria mântuirii. Într-o perioadă în care ortodocşii din Imperiul austriac erau conduşi de ierarhi sârbi, Dumnezeu l-a trimis la mijlocul secolului XIX pe providenţialul Andrei Şaguna, cel care a statornicit această separare ierarhică prin Sinodul de la Karlowitz şi prin reînfiinţarea Mitropoliei Transilvaniei şi a Episcopiei Caransebeşului”, a spus PS Lucian. Având în vedere acurateţea academică a subiectului tratat, părintele prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu a propus acordarea titlului de doctor în teologie pentru PS Lucian.
Din comisia de evaluare a tezei au făcut parte, alături de pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, şi: pr. prof. univ. dr. Ioan Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie “Dumitru Stăniloae” din Iaşi, prof. univ. dr. Nicolae Băbuşi, cadru didactic al Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii “Babeş Bolay” din Cluj-Napoca şi pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă, din cadrul Facultăţii de Teologie “Iustinian Patriarhul” din Bucureşti.
.
Diacon Ioniţă Apostolache
Gheorghe Cioiu
