Biserica paraclis mitropolitan „Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul” din Craiova îşi sărbătoreşte sâmbătă, 20 iulie, Ocrotitorul spiritual. Printre cele mai vechi locaşuri de închinare din oraş, Biserica Sfântului Ilie a fost pictată de renumitul maestru zugrav Gheorghe Tăttărăscu.
Istoria oraşului Craiova se regăseşte în mare parte sub straşina sfintelor locaşuri de închinare, adevărate monumente de artă şi istorie. Ridicate spre folosul duhovnicesc şi mântuirea credincioşilor, multe dintre ele au un trecut aproape legendar, constituindu-se, mai înainte de toate, într – o mărturie de spirit şi tradiţie creştină în Oltenia. În rândul celor mai vechi se numără şi Biserica închinată „Sfântului Mare Prooroc Ilie Tezviteanul”, împodobită la ceas de praznic în haină de sărbătoare.
Ctitoria boierilor Otetelişeni
Poziţionată în zona centrului istoric al Craiovei, Biserica „Sfântul Ilie” se numără printre primele, în ierarhia celor mai vechi biserici din municipiu, luând în calcul ziua şi anul în care a fost temeluită. Un vechi pomelnic al ctitorilor Otetelişeni, descoperit la Mănăstirea Hurezi, în judeţul Vâlcea, atestă ridicare ei la data de 11 decembrie 1732. Istoricul Petre Gârboviceanu fixează ca perioadă de construcţie anii 1710-1725, ceea ce înseamnă că pe la anul 1720 biserica era aproape finalizată. Ilie Otetelişanu a ridicat mai întâi o bisericuţă modestă, cu un singur turn, aşa cum rezultă din cartografia anului 1838, privind stricăciunile suferite de biserici în urma unui devastator cutremur. El şi-a ridicat ctitoria în locul cel mai aglomerat al oraşului, între târgul permanent al Craiovei şi Târgul din Afară. În timp, Biserica „Sfântul Ilie” a fost adoptată ca un simbol de cei ce locuiau în această zonă, hramul ei devenind şi numele mahalalei în mijlocul căreia îşi ducea existenţa. Obiceiul ca oamenii să fixeze ca principale puncte de reper bisericile din mahalalele lor a devenit o obişnuinţă pentru locuitorii din Cetatea Băniei, astfel luând naştere mahalalele: „Maica Precista”, „Sfântul Gheorghe” – Vechi, „Sfinţii Arhangheli”, Hagi Enuşi sau Dorobănţia. După moartea ctitorului, urmând obiceiului vremii, acesta a fost îngropat chiar în curtea bisericii, mormântul păstrându-se şi astăzi.
Ultima biserică pictată de Gheorghe Tăttărescu
Până la cutremurul din 1838, Biserica „Sfântul Ilie” nu a suferit nicio reparaţie. În perioada 1840-1841, Iordache şi Grigorie Otetelişanu au refăcut în totalitate biserica, schimbându-i cu totul înfăţişarea. Singurul lucru care şi-a păstrat forma iniţială a fost clopotniţa, ea urmând să fie dărâmată abia în anul 1989. Clopotniţa de la „Sfântul Ilie” a fost, după părerile unor istorici, mai înaltă decât vestitul turn al Colţii din Bucureşti, ea fiind construită pe şapte etaje.
Printre meşterii care au lucrat la reconsolidarea şi refacerea cinstitului locaş regăsim nume celebre: Ioniţă tâmplarul, Gheorghe Ocruţui fierarul şi pictorul Constantin Lecca, el fiind cel care s-a ocupat în mod direct de zugrăvirea bisericii. În perioada 1892-1893 biserica a fost pictată de cunoscutul pictor bucureştean Ioanid, sub directa supraveghere a maestrului Gheorghe Tăttărescu. Ctitoria Otetelişenilor este ultima biserică pictată de maestrul Tăttărescu.
Diac. Ioniţă Apostolache
