Astăzi, 25 iulie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Adormirea Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va oficia slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea Sfânta Ana din Orşova, care îşi sărbătoreşte hramul. Alături de Înalt preasfinţitul Părinte Mitropolit vor sluji Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, chiriarhul locului și Preasfințitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Împreună cu ierarhii va liturghisi un sobor de preoţi şi diaconi, iar la strană răspunsurile vor fi date de membrii corului Kinonia al Episcopiei Severinului şi Strehaiei.
Mânăstirea Sfânta Ana a fost ctitorită de cunoscutul ziarist interbelic Pamfil Şeicaru, care a luptat, în calitate de tânăr sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie, în primul Război Mondial. Ceea ce l-a făcut să ridice o mănăstire este o întâmplare petrecută în anii războiului, întâmplare care l-a marcat profund. În toamna anului 1916, chiar pe Dealul Moşului, ziaristul a fost acoperit cu pământ, alături de camaradul său de arme, Petre Găvănescu, de explozia unui obuz. Amândoi au scăpat cu viaţă, iar Şeicaru a făgăduit să ridice în acest loc, atunci când va avea posibilitaţi materiale, o mănăstire, în semn de mulţumire lui Dumnezeu, dar şi „în memoria tuturor eroilor care au căzut pentru o Românie Mare”, după cum nota el însuşi în actul de donaţie a mănăstirii către Mitropolia Olteniei, document notificat la München, la 24 martie 1975.
Aşezământul monahal a fost construit între 1936 şi 1939, perioada în care Şeicaru era director al ziarului “Curentul” şi deputat în Parlamentul României. În timpul comuniştilor, chiliile au fost transformate în locuri de cazare, în biserică funcţionând o discotecă şi un restaurant. În anul 1990, Mănăstirea Sfânta Ana a fost preluată de proprietarul de drept, dându-i-se şi menirea pentru care a fost făcută. În decembrie 1990, mănăstirea a fost sfinţită de Preasfinţitul Damaschin Severineanul, pe atunci Episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, ajutat de un sobor de preoţi localnici.Complexul monahal iniţial a fost alcătuit dintr-o biserică de lemn, cu elemente de stil tradiţional românesc şi chilii pe ambele părţi, ansamblul având forma literei „U”. În ultimul deceniu, a mai fost construită clopotniţa cu un altar de vară şi un fost bloc de alimentaţie publică în care funcţionează actualmente Muzeul memorial Pamfil Şeicaru, biblioteca, trapeza şi un atelier de croitorie.
(Sursa: episcopiaseverinului.ro)
