În Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei din Bucureşti a început astăzi, 3 octombrie 2013, Congresul internaţional de teologie Receptarea operei părintelui Dumitru Stăniloae astăzi. Sesiunea festivă de deschidere din această dimineaţă a fost moderată de către Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi s-a intitulat ANUL COMEMORATIV „DUMITRU STĂNILOAE” RECUNOŞTINŢĂ, COMUNIUNE ŞI CONLUCRARE.
În continuare s-a dat citire unor mesaje din partea unor instituţii ale statului şi din partea participanţilor la acest eveniment. Astfel, din partea Secretariatului de Stat pentru Culte a dat citire mesajului Dl. Victor Opaschi, secretar de stat, care a vorbit despre teologia profundă a părintelui Stăniloae. Domnia sa a ţinut să specifice că opera marelui teolog nu a fost influenţată niciodată de ideologiile politice: „Teologia Părintelui Stăniloae, deşi scrisă sub regimuri politice atât de diverse, a rămas mereu aceeaşi. A avut astfel darul de a nu cădea în ispita multor teologi occidentali care s-au lăsat prea mult influenţaţi de mediul social în care au activat. Lecţia pe care ne-o lasă Părintele Stăniloae este că teologia pentru a fi nu doar un act duhovnicesc, ci şi academic trebuie să păstreze distanţă faţă de orice ideologie politică. Doar urmărindu-se cu consecvenţă acest principiu societatea românească a câştigat o personalitate de talie mondială, un adevărat stâlp al europeanităţii”.
Următorul mesaj a fost din partea Academiei Române şi a fost susţinut de către preşedintele instituţiei, Dl. acad. Ionel Haiduc, care a spus despre Părintele Stăniloae că a fost un mare teolog şi patriot: „A fost nu numai un filosof teolog, ci a fost şi un mare patriot. Ca slujitor al ştiinţei m-am oprit asupra următoarelor cuvinte ale Păintelui Stăniloae. Spunea aşa: ‘Să vărbim despre ştiinţă şi credinţă. Ştiinţa ne lasă închişi în descrierea legilor diferitelor existenţe, dar nu vrea să ştie că aceste legi trebuie să fie de la cineva mai presus de lege. Ea nu explică nimic. Descrie numai. Descrie mai mult legile lumii materiale. În secolul XIX se credea că poate să cunoască şi cele spirituale. Dar nu le poate cunoaşte’, spune Părintele Stăniloae. Sunt cuvinte la care ar trebui să se gândească fiecare om al ştiinţei”.
Sesiunea a continuat cu prezentarea din partea Universităţii Bucureşti care a fost susţinută de rectorul instituţiei, Dl. prof. univ. dr. Mircea Dumitru, care a vorbit despre Teologia Iubirii abordată de părintele Dumitru Stăniloae: „Forţa mereu actuală a teologiei Părintelui Dumitru Stăniloae izvorăşte aşadar din puterea iubirii. Opera sa poate fi interpretată ca un răspuns dat iubirii lui Dumnezeu. Fără îndoială că şi studierea, exegeza şi descifrarea semnificaţiilor operei Părintelui Stăniloae izvorăsc din aceeaşi iubire pentru înţelegere, cunoaştere şi adevăr pe care exegeţii săi o arată faţă de ideile profesorului şi faţă de dezvoltarea lor. Numai pe această cale, cum spunea chiar profesorul însuşi, teologia sa îşi va împlini rostul plămădind şi cultivând în sufletele şi minţile celor care se apleacă asupra ei puterea iubirii de a dezvolta ideile teologice”.
De asemenea, Pr. prof. univ. dr. Ioan Teşu a susţinut referatul cu tema Receptarea operei Părintelui Stăniloae în viaţa monahală românească.
„Persoana şi personalitatea, opera şi gândirea teologică a Părintelui Profesor Stăniloae interesează toţi mai mulţi teologi din biserici, credinţe şi tradiţii variate, adeverindu-se cuvintele teologului francez Olivier Clement care aprecia că pe măsură ce opera sa va fi tradusă în limbile occidentale ea se va afirma ca una dintre creaţiile majore ale gândirii creştine din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Teologul român a primit încă din timpul vieţii sale numeroase şi înalte apelative şi aprecieri şi nu doar de la teologii români care au avut şansa de a avea la îndemână opera sa aproape integrală în limba română, cât mai ales din partea unor personalităţi creştine panortodoxe care fie şi prin intermediul a câtorva scrieri traduse în limbile de circulaţie internaţională i-au intuit genul teologic şi spiritualitatea adâncă a vieţii sale. Preasfinţitul Kalistos Episcop de Diokleia în prefaţa menţionată deja a lucrării Experienţa lui Dumnezeu îl considera cel mai mare teolog ortodox în viaţă, iar Înaltpreasfinţitul Părinte Antonie Plămădeală reproducea o informaţie potrivit căreia după Heidegger Părintele Stăniloae ar fi al doilea gânditor al secolului trecut probabil, adăuga Înaltpreasfinţia Sa, Heidegger nu a putut renunţa pentru sine la locul cel dintâi. Părintele profesor a fost totodată apreciat a fi cel mai important teolog ortodox din zilele noastre, a fost numit Patriarhul Teologiei Academice Româneşti, Sfântul sau Teologul Filocaliilor pentru ediţia de excepţie pe care ne-a oferit-o, singular în lume, a acestui compendiu de scrieri ascetico –mistico răsăritene teologul iubirii şi al comuniunii”, a subliniat Pr. prof. univ. dr. Ioan Teşu.
A urmat expunerea Pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti care a fost intitulată Receptarea operei Părintelui Stăniloae în teologia academică românească.
„La împlinirea a 20 de ani de când părintele profesor Dumitru Stăniloae ne-a părăsit mutându-se la cele veşnice în Împărăţia Preasfintei Treimi, Teologia Ortodoxă Românească se consideră îndreptăţită să purceadă prin reprezentanţii săi la o evaluare serioasă şi responsabilă a modului în care opera sa inestimabilă a fost receptată şi valorizată în Biserica Ortodoxă Română precum şi în alte biserici, confesiuni şi teologii creştine. Dacă până în prezent specialişti în teologie dogmatică, români sau străini au analizat, adâncit şi exprimat contribuţia inestimabilă a Părintelui Stăniloae în acest domeniu trecerea a două decenii permite şi chiar impune o astfel de evaluare care este de natură să descopere adevăratele dimensiuni ale impactului pe care opera sa l-a avut asupra teologiei ortodoxe contemporane, cât şi modalităţile diferite în care gândirea sa teologică a fost cultivată şi fructificată de discipolii şi urmaşii săi şi de toţi câţi s-au inspirat din operele sale”, a spus Părintele Profesor Ştefan Buchiu.
Ultima prezentare din această expunere a aparţinut Dnei Elena Solunca Moise şi a avut titlul Receptarea operei Părintelui Dumitru Stăniloae în cultura laică.
„Pentru mine părintele Dumitru Stăniloae a fost un teolog deplin şi desăvârşit al iubirii într-o vreme a urii, a comuniunii într-o vreme a individualismului feroce şi al rugăciunii neîntrerupte şi sârguitoare şi lucrătoare într-o vreme în care simţim că se vorbeşte mai mult despre Dumnezeu decât cu Dumnezeu”, a evidenţiat Dna. Elena Solunca Moise.
Sesiunea I s-a încheiat prin vernisarea expoziţiei Opera Părintelui Stăniloae, organizată de Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În sesiunea a II-a a fost moderator Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. În cadrul acesteia Dna. Lidia Stăniloae a vorbit despre Părintele Dumitru Stăniloae şi despre opera sa: „Teologia dezvoltată de Părintele Stăniloae ne întăreşte în convingerea fermă că nu suntem figuranţi amorfi a unui univers amorf impersonal, ci participanţi conştienţi la faptul creaţiei în care Dumnezeu ne-a înzestrat pe fiecare cu voci aducătoare de idei şi acţiuni tipice conform libertăţii care ni s-a dat. Aceasta înseamnă participarea rânduită de Dumnezeu la epopeea neegalată de nimic a spunerii: Să fie lumină!, şi a fost. Este o teologie a relaţiei indestructibile între Dumnezeu şi om în care omul este pus în faţa Creatorului Său şi creatorul îl primeşte la Sine pe cel care L-a creat. El nu vrea să fie un ceva abstract, ci cel care se află în faţa omului căruia îi dă cea mai definitivă dovadă de iubire: Aşa de mult a iubit Dumnezeu lumea încât pe însuşi Fiul Său l-a jertfit pentru mântuirea ei”.
„Ai încredere în Dumnezeu, repeta, El nu ne lasă, acesta a fost crezul pe care l-a păstrat toată viaţa în cele mai teribile încercări prin care a trecut. Când a fost eliberat din puşcărie a stat toată noaptea în Gara de Nord ca să nu ne sperie venind în toiul nopţii şi a venit acasă de abia dimineaţa după ce a dat două telefoane pregătind-o pe mama ca surpriza să nu îi facă rău. Cum a fost? îl întrebăm? Ei, nu a fost chiar aşa de rău, răspundea zâmbind. Trebuie spus că în puşcărie a fost operat de hernie fără anestezie, de către un alt deţinut medic chirurg cu un cuţit de bucătărie pe o masă de bucurie. Îşi reproşa că din cauza lui am suferit noi, mama şi cu mine. Nu l-am auzit niciodată spunând un cuvânt rău despre cei care l-au adus în această stare”, a mai mărturisit Dna. Lidia Stăniloae.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Dlui. prof. univ. dr. Mircea Dumitru – rectorul Universității din București și D-nei Lidia Stăniloae Diploma și Distincția omagială Părintele Dumitru Stăniloae. Această sesiune a fost finalizată prin vizionarea filmului documentar Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizat de TRINITAS TV.
În această după-amiază în sala Coventus a palatului Patriarhiei a avut loc sesiunea a III-a a Congresului Internațional dedicat Părinteleui Stăniloae. Preasfințitul Părinte Prof. Dr. Mitrofan Kodic, Episcopul sârb al Americii de Est, a susținut prelegerea „Privire comparativă între teologia Părintelui Dumitru Stăniloae, teologia Sfântului Nicolae Velimirovici și cea a Cuviosului Justin Popovici”.
Despre receptarea operei Părintelui Stăniloae în spațiul german a vorbit Pr. Prof. Univ. Dr. Herman Pitters. În continuare, Pr. Dr. Jean Boboc, din Franța, le-a vorbit celor prezenți despre receptarea operei Părintelui Stăniloae în spațiul francofon. Părintele doctor Ioan Ioniță din Statele Unite ale Americii a vorbit despre receptarea operei Părintelui Stăniloae în spațiul nord-american. În finalul celei de a treia sesiuni a congresului, Profesorul Universitar doctor Christos Arabatriz a prezentat celor prezenți cum a fost receptată opera Părintelui Stăniloae în spațiul academic grecesc.
În cadrul lucrărilor, teologi din țară și străinătate vor mai prezenta aspecte legate de receptarea operei Părintelui Dumitru Stăniloae și vinerea aceasta în alte 4 sesiuni de comunicare.
La eveniment participă ierarhi, profesori de teologie, oameni de cultură, invitaţi speciali din ţară şi străinătate.
Congresul se încheie sâmbătă, 5 octombrie, cu slujba parastasului oficiată la mormântul părintelui Dumitru Stăniloae de la Mănăstirea Cernica.
Sursa: Basilica.ro 03.10.2013
