10.02.2014 – Duminica „Vameşului şi fariseului” în Arhiepiscopia Craiovei: IPS Părinte Irineu, în mijlocul monahilor de la Jitianu

Relatari


În prima duminică din perioada premergătoare Postului Mare (a Triodului), Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a oficiat slujba Sfintei Liturghii la altarul Mănăstirii Jitianu din localitatea doljeană Branişte.

 
În cuvântul rostit la finalul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Olteniei a detaliat principalele învăţături desprinse din pericopa evanghelică duminicală („Pilda vameşului şi a fariseului”, Luca 18, 10 – 14). „Reţinem din textul evanghelic al acestei duminici că fariseul s-a întors acasă de la templu mai puţin îndreptat decât vameşul din cauza mândriei. Căci ne spune Mântuitorul Hristos: «Cine se va înălţa pe sine se va smeri, şi cine se va smeri pe sine se va înălţa» (Matei 23, 12). Nu numai cu fapta şi cuvântul, dar şi cu mintea trebuie să ne smerim înaintea lui Dumnezeu, pentru că nu suntem decât pământ şi cenuşă. «M-am uitat în morminte şi am văzut oase goale şi am plans», spunem la slujba de înmormântare. Vâzând aşadar neputinţa şi stricăciunea care este în noi, putem oare să ne ridicăm şi să ne considerăm mai buni decât semenii de lângă noi, care sunt şi ei tot pământ şi cenuşă? Ce comparaţii putem găsi între două oale sparte? Ce comparaţie pot găsi între mine şi aproapele meu? Niciuna de esenţă, pentru că amândoi suntem oameni neputincioşi. Singura diferenţă apare atunci când unul dintre oameni face voia lui Dumnezeu şi este bine plăcut Lui. De aceea, viaţa noastră trebuie să aibă la bază iubirea, rugăciunea, smerenia, înfrânarea şi nejudecarea semenului de lângă noi. În concluzie, Evanghelia acestei duminici ne propune să cugetăm mai adânc şi cu mai multă atenţie la viaţa şi faptele noastre pentru ca acestea să nu fie marcate de mândria fariseului ci de smerenia şi rugăciunea vameşului. Astfel ne vom putea îndrepta, adică ne vom curăţi şi sfinţi spre a fi pregătiţi să primim îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos de a moşteni Împărăţia Cerurilor”, a încheiat IPS Irineu.

            Mănăstirea Jitianu este situată la numai câţiva kilometri de oraşul Craiova, pe şoseaua  Podari – Calafat. Sfântul aşezământ are peste şase secole de istorie şi tradiţie ortodoxă. A fost menţionat documentar la începutul secolului al XVI-lea drept ctitorie a boierilor Craioveşti, însă, conform tradiţiei, istoria sa este mai veche, fiind prima biserică ctitorită de Mircea cel Bătrân în amintirea oştenilor căzuţi în luptele cu turcii de la Rovine. Edificiul actual al Mănăstirii Jitianu, cu hramul „Sfântul Dimitrie”, s-a construit în perioada 1654 – 1658, de către domniţa Bălaşa, soţia lui Constantin Basarab. Domnitorul Constantin Brancoveanu construieste chiliile in 1701, iar in 1787 se adauga o clopotniţă, pentru a servi drept turn de apărare. Biserica a fost renovată în perioada 1925 – 1932, iar o altă consolidare s-a efectuat după cutremurul din martie 1977. În prezent funcţionează ca mânăstire de călugări cu un număr de opt vieţuitori.
 

Diac. Gheorghe Cioiu