În Duminica a III-a din Sfântul și Marele Post al Paștilor, Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a slujit dumnezeiasca Liturghie în paraclisul „Sfânta Treime” din Craiova, alături de un sobor de preoți și diaconi.
Pentru această duminică, închinată Sfintei Cruci, Părinții Bisericii au rânduit citirea pericopei evanghelice de la Marcu, capitolul 8, versetele 34-38. În aceste puține cuvinte este sintetizată învățătura ortodoxă despre luarea și asumarea propriei cruci și urmarea lui Hristos.
La începutul cuvântului de învățătură, Părintele Mitropolit Irineu a vorbit despre importanța postului, modalitate de curățire a minții și a sufletelor noastre, întărită de însemnarea cu Sfânta Cruce. Aceasta este semnul prin care Hristos „ a biruit toate puterile întunericului, a sfărâmat robia morții și ne-a scos din stricăciune, la viață veșnică”, fiind ajutorul creștinilor împotriva celui rău. Aceasta este rațiunea pentru care Sfinții Părinți au așezat prăznuirea Sfintei Cruci în mijlocul postului, ca întărire spre a continua urcușul duhovnicesc către Înviere.
Mai apoi, ÎPS Irineu a pus la inimile credincioșilor învățătura despre urmarea lui Hristos, care nu este altceva decât răspunsul voinței omului la chemarea lui Dumnezeu de fi împreună cu El în Împărăția cerurilor. O astfel de chemare este adresată oamenilor, căci „am fost făcuți pentru Dumnezeu, nu pentru lumea aceasta și de aceea nu avem configurația și tăria ca să rezistăm în lumea aceasta. Suntem ființe firave, ceea ce înseamnă că tăria noastră nu este de a rezista în viața aceasta, ci de a ne pregăti pentru cea veșnică. De aceea, omul a fost făcut după Chipul lui Dumnezeu ca întotdeauna să privească spre El și cer, unde este patria noastră, locul pregătit de Tatăl cel ceresc prin jertfa Fiului Său”.
Așadar, luarea crucii, în sensul asumării propriei vieții, este primul pas către Dumnezeu, ce nu poate fi despărțit de încredințarea în voia Tatălui ceresc. O astfel de înțelepciune au avut mucenicii, ce au conștientizat valoarea vieții pământești și au biruit prin moarte. Prin urmare, Împărația cerurilor este singura comoară a omului ce nu poate fi răpită de moarte, însă drumul către aceasta este posibil doar prin cruce, prin biruință asupra propriilor patimi și păcate, cu ajutorul armei postului și a rugăciunii. Această izbândă nu este altceva decât dobândirea bucuriei veșnice.
La finalul cuvântului de învățătură, Părintele Mitropolit Irineu a aprofundat și tematica privegherii, înțeleasă ca o permanentă atenție a omului asupra mișcărilor sale sufletești, mentale și raționale, în vederea pregătirii pentru viața veșnică. Orice gând necurat, înfierbântare spre mânie sau patimă ce riscă să îl cuprindă pe om, poate fi biruit prin însemnarea cu Sfânta Cruce, altarul de jertfă al Mântuitorului Hristos. Prin acestă silire și pierdere a pământescului, sufletul biruie asupra trupului și a tot ce este păcat și se pierde pentru lumea acesta spre a câștiga mântuirea. Așadar, crucea este semnul biruinței și are putere prin Cel ce S-a răstignit pe ea, fiind „armă împotriva diavolului”.
(Doru Marcu)
