În a IV-a duminică din Sfântul și Marele Post, dedicată Sfântului Ioan Scărarul, Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a oficiat slujba dumnezeieștii Liturghii la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Gheorghe-Vechi” din Craiova, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. În cadrul slujbei a fost rânduită de către Sfinții Părinți citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Evanghelist Marcu, capitolul 9, versetele 17-32, care fac referire la vindecarea unui copil lunatic adus la Mântuitorul Hristos de către tatăl său.
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a pus la inimile credincioșilor îndemnurile ce se desprind din pericopa evanghelică citită, unde se amintește de o minune cu totul aparte săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos. Această vindecare este deosebită prin aceea că bolnavul este un copil lunatic, epileptic, aflat sub stăpânirea unui duh necurat, tânăr care nu a putut fi vindecat de către Sfinții Apostoli. Astfel, tatăl acestui copil a venit cu fiul său în fața Domnului „ca la ultimul ajutor, la ultima nădejde a sa” și a mărturisit acel „cred Doamne, ajută necredinței mele”, ca în fața lui Dumnezeu, Stăpânul vieții și al morții. La finalul pericopei, ni se relatează că însăși Apostolii au fost dojeniți de Hristos întrucât nu au putut să alunge diavolul din copil, duhul cel rau putând fi biruit doar prin rugăciune și post. „Suferința și durerea, care sunt în lume, sunt provocate și stârnite de cel rău. Diavolul folosește păcatul ca noi să fim bolnavi sufletește și trupește, însă există medicamentul de vindecare, anume rugăciunea și postul, virtuți cu care să luptăm împotriva celui rău”.
Părintele Mitropolit a punctat alte două aspecte importante ale acestei vindecări și anume: faptul că diavolul se manifestă prin păcat în toți oamenii, dar și că el nu are deloc putere de vreme ce creștinul are asupra sa armele rugăciunii și postului. Chiar dacă „orice păcat este o poartă prin care diavolul intră în sufletul nostru și lucrează aducându-ne boală și suferință sau chiar moarte, el poate fi alungat prin pocăință și îndreptare”. Cunoașterea propriilor greșeli se poate realiza doar când mintea este dezlipită de cele pământești prin rugăciune și post și unită cu Dumnezeu prin fapte de milostenie, adică de iubire față de aproapele. În sufletul celui care are aceste virtuți sălășluiește însuși Dumnezeu și nu poate exista nimic rău sau necurat, care să îmbolnăvească duhul sau trupul.
La finalul cuvântului de învățătură, ÎPS Dr. Irineu i-a îndemnat pe cei prezenți să nu uite că scopul vieții noastre este sfințirea și dobândirea Împărației Cerurilor, iar pe calea Postului Mare pe care ne aflăm trebuie să înaintăm cu nădejdea în Înviere, având asupra noastră puterea Sfintei Cruci, a postului, a rugăciunii și a faptelor bune.
(Doru Marcu)