În perioada 9-12 decembrie 2019, Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români, filiala Târgu-Jiu, organizează ediția a XXXIII-a a evenimentului cultural-religios „Filocalia”, în colaborare cu Protoieriile Târgu-Jiu Nord și Sud și Târgu-Cărbunești, cu Școala Populară de Artă din Târgu-Jiu și cu Liceul Teologic „Sf. Nicodim” din Târgu-Jiu. În prezent, președintele asociației este studentul Petre Bălănoiu.
În deschidere, pentru seara zilei de 9 decembrie, Înaltpreasfințitul Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a fost prezent în mijlocul tinerilor gorjeni, unde a ținut un cuvânt despre Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Întâlnirea a avut loc în biserica Parohiei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, din Târgu-Jiu, județul Gorj.
Programul întâlnirii a fost deschis prin rostirea unei rugăciuni, după care a urmat cuvântul de învățătură al Părintelui Mitropolit Irineu. În a doua parte, Corala preoților gorjeni Nicofonis, dirijată de către Arhid. Prof. Dr. Lăzărică Nicușor, a susținut un recital de colinde. Apoi a avut loc o sesiune de întrebări, la care Înaltpreasfinția Sa a răspuns cu generozitate. Întâlnirea s-a încheiat cu rugăciunea de mulțumire către Maica Domnului și cu poza de grup.
În cuvântul de învățătură, ÎPS Dr. Irineu a subliniat că nașterea după trup a Domnului Iisus Hristos este considerată Taina Tainelor, taină pregătită de Dumnezeu din veșnicie. Altfel spus, chiar dacă strămoșul Adam nu ar fi păcătuit, Fiul lui Dumnezeu Se întrupa pentru a primi firea umană, unind-o cu cea dumnezeiască: „Este o taină pentru că omenirea nici nu putea să conceapă că Dumnezeu este, în bunătatea Sa, atât de apropiat omului. Această taină depășește începutul existenței umane, este dincolo de începutul creației. Înainte de a fi cerurile, Dumnezeu a alcătuit un plan, în această relație treimică dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, după care lumea să fie adusă la existență. Fiecare lucru în parte este creionat după acest plan al lui Dumnezeu. Toți suntem prinși în această plănuire a Preasfintei Treimi”
Din punct de vedere dogmatic, teologia ortodoxă vorbește despre o legătură neîntreruptă a lui Dumnezeu cu omul și cu creația Sa, continuată și în starea de cădere: „Dumnezeu a plănuit această venire a Sa din preaplinul iubirii Sale. El iubește lumea și pentru aceasta stă în legătură permanentă cu omul. După cădere, omul rămâne în continuare în legătură cu Dumnezeu pentru că altfel nu ar putea rămâne în viață. Dacă cineva se desprinde de Dumnezeu nu poate ajunge decât în neființa de unde a fost adus, fără să considerăm că neființa este ceva concret, existent”. Acest dialog al omului cu Creatorul Său se petrece în timpul temporalității umane, când omul poate ajunge la unirea cu Dumnezeu: „Întotdeauna prin acest fir al vieții ne apropiem de Dumnezeu și rămânem în legătură cu El, cu dorința aceasta de a crește permanent în iubirea, descoperirea și cunoașterea lui Dumnezeu. Cu cât dorim să ne apropiem de Dumnezeu, cu atât mai mult El vine mai aproape de noi. El devine un intim al sufletului nostru. Se unește atât de mult cu noi încât nici sufletul cu trupul nu sunt așa de unite cât este Dumnezeu de unit cu noi . Nu există unitate mai mare între Dumnezeu și om exprimată vreodată sau gândită în lumea aceasta”.
În continuare, Părintele Mitropolit Irineu a teologhisit despre tainica Întrupare a Logosului lui Dumnezeu, petrecută la plinirea vremii, așa cum ne-a învățat Sfântul Apostol Pavel. Cu alte cuvinte, noutatea de sub soare, ceva care nu s-a mai petrecut nicăieri și nicicând altundeva este Nașterea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Prin Întrupare, Dumnezeu reînnoiește creația Sa și firea umană și Hristos devine Adam cel nou, răscumpărând prin jertfa de pe cruce păcatul lui Adam cel vechi: „Felul acestei întrupări este mai presus de puterea noastră de înțelegere. Dumnezeu se face om pentru a le înnoi pe toate. Întruparea Sa este o recreație a întregului univers. Ea este o rezidire, fără să diminueze ceva din zidirea existentă. De aceea, când Dumnezeu se întrupează, El ia firea noastră în Persoana Sa pentru a o desăvârși, nemaiavând posibilitatea să cadă vreodată. Faptul că Dumnezeu Se face om, unind firea umană cu firea divină, înseamnă că firea umană nu va mai cădea niciodată, ci dimpotrivă ea este chemată să fie pătrunsă de harul dumnezeiesc în așa fel încât oamenii să devină cu adevărat dumnezei după har. Noutatea aceasta este realizată prin întruparea Fiului lui Dumnezeu”.
Apoi, Înaltpreasfinția Sa a vorbit și despre rolul Maicii Domnului în lucrarea de mântuirea și de reînnoire a creației și a omului. Dacă Hristos este Adam cel nou, Fecioara Maria își asumă rolul de Eva ce nouă: „Maica Domnului este sinteza creației. Toată creația, dacă o privim dintr-o parte sau din alta, nu o vedem decât în Maica Domnului. Ea este aceea care reprezintă creația înaintea lui Dumnezeu. Sfinții Părinți o numesc ambasadoarea noastră înaintea lui Dumnezeu. Este a doua Eva. Prin faptele și viața ei, face ca Dumnezeu să găsească cu adevărat locul potrivit pentru a se întrupa și prin care să se realizeze plinirea vremii”.
În ultima parte, ÎPS Dr. Irineu a explicat și înțelesul teologic al prăznuirii an de an a sărbătorii Nașterii Domnului Iisus Hristos. Prin întrupare, Dumnezeu ne-a dat posibilitatea de a ne înnoi permanent cu fiecare etapă a vieții noastre. Cu alte cuvinte, „continuitatea aceasta a înnoirii se prelungește prin sărbătoare. Sărbătoarea nu este numai un act comemorativ, un act care ne aduce aminte de ceva din trecut, ci este o permanentizare a acestui act, adică o prezență proaspătă a lui Dumnezeu în viața noastră. Sărbătoare nu o trăim ca pe un eveniment istoric care a trecut și ne aducem aminte din când în când de el. Dimpotrivă, Nașterea Domnului este o continuitate a noutății pe care Dumnezeu a adus-o, continuitate care se vede în fiecare an, cu fiecare generație, cu fiecare persoană în parte. Vorbim de sărbătoare ca și când am fi contemporani cu evenimentul prăznuit”.
(Doru Marcu)
