În prezenţa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte, Acad. dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, luni, 13 iunie 2022, Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Strâmba-Jiu, Oraşul Turceni (Gorj) şi-a sărbătorit hramul binecuvântat. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost oficiată în altarul de vară al mănăstirii de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, alături de un sobor ales de preoţi, călugări şi diaconi din care a făcut parte Preacuviosul Părinte Vladimir Dărângă, Mare Eclesiarh al Catedralei Mitropolitane „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, în prezenţa unui număr mare de credincioşi veniţi din Gorj şi din alte judeţe ale ţării. La slujba liturgică au participat Maica Stareţă Marina Gligor Stavrofora, îndeaproape ajutată de către obştea de maici ostenitoare, împreună cu Maica Stareţă Pahomia Pascu Stavrofora, de la Mănăstirea „Dealu Mare” şi Maica Stareţă Fevronia Nuţă de la Mănăstirea Târgu-Logreşti. La slujba liturgică au cântat la strană membrii Corului Catedralei Mitropolitane „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, dirijat de către prof. dr. Victor Şapcă. La sfârşitul oficierii slujbei Sfintei Liturghii a fost săvârşită Slujba de pomenire a ctitorilor şi a slujitorilor străvechiului aşezământ monahal care a îmbrăcat veşminte de aleasă şi împărătească sărbătoare.
,,Această sărbătoare este înscrisă în calendarul nostru la 50 de zile de la Învierea Mântuitorului Iisus Hristos”!
În cuvântul de aleasă învăţătură, Înaltpreasfinţitului Părinte, Acad. Dr. Irineu a subliniat: ,,Sărbătoarea de astăzi, închinată «Sfintei Treimi», ne reuneşte pentru totdeauna în această sfântă mănăstire, unde părinţii slujitori, maicile şi surorile preamăresc pe Tatăl Cel Ceresc, pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Sărbătoarea aceasta urmează după un praznic important al Bisericii noastre, «Pogorârea Sfântului Duh». Această sărbătoare este înscrisă în calendarul nostru la 50 de zile de la Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. După învierea Sa din morţi, Mântuitorul le-a spus Sfinţilor Săi Apostoli să nu părăsească Ierusalimul şi să se roage ca să se învrednicească de Pogorârea Sfântului Duh peste ei. Şi într-adevăr, după Înălţarea Sa la ceruri, la zece zile, pe când ei se aflau la rugăciune în Ierusalim, Maica Domnului, împreună cu Sfinţii Apostoli şi fraţii Domnului au văzut cum s-a pogorât Duhul Sfânt ca un vuiet care vine peste toţi cei care se aflau la rugăciune. Sfântul Duh s-a arătat peste Sfinţii Apostoli, prin limbi de foc, şi ei s-au umplut de Slavă dumnezeiască şi au început să grăiască în diferite limbi pe care le dăduse Duhul să vorbească. Ceea ce este important din această sărbătoare este faptul că Duhul Sfânt întemeiază Biserica, întrucât la cuvântul Sf. Ap. Petru şi datorită lucrării Sfântului Duh s-a întemeiat prima comunitate de creştini, iar de aici, Biserica s-a răspândit până la capătul pământului, aşa cum a spus Mântuitorul: «Mergând, învăţaţi toate neamurile în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh»! Această putere dumnezeiască s-a dat prin Duhul Sfânt, a treia Persoană a Preasfintei Treimi, Duhul Lui Dumnezeu fiind una dintre cele trei persoane ale Preasfintei Treimi, care purcede de la Tatăl, Cel Care împărtăşeşte toată Fiinţa Sa Duhului Sfânt prin purcedere, iar, Fiului Său prin naştere. Nu este o venire din Tatăl, aşa cum ne-o imaginăm noi, pentru că e mai presus de cuget şi de gândire, aşa cum am spune că se dă lumină la o lumânare de la o altă lumânare, pentru că lumina este întreagă în cele două lumânări. Evident, că Duhul Lui Dumnezeu este din veci cu Tatăl şi cu Fiul, pentru că Dumnezeu este veşnic şi mai înainte de toţi vecii. El este acela care ne-a creat pe noi, după ce mai înainte i-a creat pe îngeri şi puterile cereşti cu Cuvântul Său, care ne-a creat pe noi, când Tatăl cel ceresc ne-a modelat din pământ. Aşa cum ne spune Sfânta Scriptură: «Căci, mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit, înţelepţeşte-mă şi voi învăţa poruncile Tale!». Deci, «mâinile» Lui Dumnezeu sunt Fiul şi Duhul Sfânt, o imagine care ne arată că suntem «opera» Preasfintei Treimi şi după ce Dumnezeu ne-a creat şi ne-a plămădit, ne-a alcătuit cu frumuseţe cerească, iar noi am luat duh de viaţă. Ceea ce este în noi şi ne face să ne mişcăm, să voim, să avem sentimente de iubire este suflarea Lui Dumnezeu. Această «suflare» a lui Dumnezeu şi alcătuirea mâinilor Sale formează în noi Chipul Lui Dumnezeu” a precizat Mitropolitul Olteniei.
,,Duhul Sfânt este cel care se roagă în noi cu suspine negrăite, conduce Biserica întreagă şi ne conduce pe fiecare dintre noi”!
În continuare, Arhieria Sa a spus: ,,Noi suntem după «imaginea» Lui Dumnezeu şi avem această alcătuire, această «închipuire» în sufletul şi în trupul nostru, fiindcă semănăm cu Dumnezeu, căci străbunul Stăpân a voit ca, prin această înfăţişare a noastră, să primim deodată toate darurile cereşti. Creatorul, ca unul care ne-a zidit pe noi, a aşezat în noi frumuseţile cereşti şi «darurile» Lui Dumnezeu. Însă, cel mai mare «dar» este cel al libertăţii, al gândirii, al iubirii, al sentimentelor. Şi dacă noi spunem că Dumnezeu este bun, avem acest sentiment în interiorul nostru, că şi alte lucruri pe care le putem spune despre Dumnezeu sunt «aşezate» în viaţa noastră. Preasfânta Treime este în noi, căci Ziditorul şi Creatorul nostru nu numai că ne-a făcut cu mâinile Sale, dar S-a aşezat şi S-a «întipărit» în noi! Deci, noi suntem purtători de Preasfântă Treime! Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh sunt în noi, iar acest lucru Îl spune Mântuitorul Hristos: «Cel care are cuvintele mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte şi Eu voi veni şi voi locui în el cu Tatăl şi cu Duhul!». Prin faptele bune, prin rugăciune, prin milostenie şi prin post şi priveghere, noi ne apropiem de Dumnezeu, iar El străluceşte în sufletul nostru ca strălucirea cerească. Aşa se face că toţi cei curaţi cu inima, aceia vor vedea pe Dumnezeu! Îl putem vedea pe Dumnezeu în taina sufletului nostru, în cugetul nostru, în mintea noastră, întâmpinate de către Duhul Sfânt, cel care s-a coborât peste Sfinţii Apostoli ca să ne întărească, să ne dea curaj şi putere în convingerea că Mântuitorul Hristos a Înviat din morţi şi S-a Înălţat la ceruri. Deci, Duhul Sfânt este cel care se roagă în noi cu suspine negrăite, conduce Biserica întreagă şi ne conduce pe fiecare dintre noi, care este pretutindeni şi pe toate le împlineşte. El este în noi şi în întreaga Creaţie, pentru că ne spune Sfânta Scriptură că Duhul Sfânt plutea deasupra apelor şi a rămas legat de creaţie, pentru că întreagă suflarea dăinuie prin puterea şi lucrarea Duhului Sfânt. Dacă Duhul Sfânt n-ar exista, Creaţia s-ar risipi şi s-ar spulbera. Dar, Duhul Lui Dumnezeu este Acela care menţine în statornicie şi cuprinde în marginile ei întreaga creaţie. Şi pe noi ne întăreşte întotdeauna şi ne dă puterea aceasta de a lucra în creaţia lui Dumnezeu şi în zidirea lui Dumnezeu să ne asculte, pentru că Duhul Sfânt face ca noi, care suntem după Chipul Lui Dumnezeu, să avem puterea cerească, a Tatălui ceresc. Mântuitorul Hristos este Cuvântul Lui Dumnezeu, Care s-a întrupat de la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, de la Fecioara Maria, a luat firea omenească şi ne-a învăţat Cine este Tatăl nostru, aşa cum ne şi spune Rugăciunea «Tatăl Nostru», căci, Domnul ne-a învăţat să ne rugăm, ca la insistenţa Sfinţilor Apostoli: «Învaţă-ne să ne rugăm!», iar prima persoană pe care Mântuitorul Hristos a invocat-o este «Tatăl Nostru din ceruri», fiindcă Îl cunoaşte pe Tatăl, fiind născut din El mai înainte de veci! Şi, cine l-ar fi putut cunoaşte mai bine pe Tatăl, decât Fiul, pe când Duhul Sfânt este Acela care Îl arată pe Mântuitorul Hristos, căci Duhul Sfânt ne îndeamnă să cugetăm la cele înalte şi să descoperim Preasfânta Treime”, a transmis Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu.
Profesor dr. Vasile Gogonea
