În fiecare an, în ziua de 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă prăznuiește „Botezul Domnului”, cunoscut și sub denumirea de „Bobotează”. Din punct de vedere teologic, Botezul Mântuitorului Hristos poartă și numele de „epifanie” sau „teofanie”, cuvinte care provin din limba greacă și care înseamnă „arătare”.
În această zi de mare praznic împărătesc, Înaltpreasfințitul Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la altarul Catedralei Mitropolitane „Sf. Mare Mc. Dumitru”, din Craiova, fiind înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi. De asemenea, pe esplanada sfintei catedrale, Părintele Mitropolit a săvârșit Slujba de sfințire a Apei Mari. Răspunsurile de la strană au fost date de Grupul Psaltic al Catedralei, condus de către Prof. Victor Șapcă.
În predica de la finalul Sfintei Liturghii, ÎPS Irineu a vorbit de semnificația acestui praznic împărătesc. Întâi de toate a amintit de consemnările Sfinților Evangheliști cu privire la momentul Botezului Domnului, dar și despre profețiile Vechiului Testament care amintesc în chip simbolic de acest moment. Potrivit tradiției iudaice, omul matur era considerat cel care împlinea vârsta de treizeci de ani. Din acest motiv, Mântuitorul Hristos își începe activitatea pământească tocmai la această vârstă, când vine la Iordan să fie botezat de Sf. Ioan, numit Botezătorul sau Înaintemergătorul Domnului. După trup, Sf. Ioan Botezătorul era din același neam cu Mântuitorului Hristos. Înaltpreasfinția Sa a amintit de simbolul botezului săvârșit de către Ioan Botezătorul, dar și de botezul „din apă și din Duh”: „Botezul de la Iordan, săvârșit de Sf. Ioan era pentru iertarea păcatelor, un botez curățitor și al mărturisirii. Acest botez trebuia să se desăvârșească la venirea lui Mesia, iar din momentul acestui botez al Mântuitorului Hristos, botezul în sine avea să devină un botez al Duhului”.
În continuare, Înaltpreasfinția Sa a explicat rolul întrupării Fiului lui Dumnezeu și începutul lucrării de mântuire a omului prin asumarea firii umane și a unirii cu cea dumnezeiască: „Mântuitorul Hristos a venit la Botez ca să împlinească Scripturile și cele spuse de prooroci. Prin botez, Hristos S-a arătat oamenilor. Așadar, Sf. Treime este prezentă în acest act al Botezului. Tatăl cel ceresc Îl arată pe Mântuitorul Hristos, care este îmbrăcat în haina omenească, ca Fiul Său Înomenit. Cu alte cuvinte, Tatăl Îl mărturisește nu ca un simplu Dumnezeu sau Om, ci ca Unul care este Dumnezeu și Om. Mântuitorul Hristos ne reprezintă pe noi în apa Iordanului și Tatăl cel ceresc ne recunoaște în Fiul Său ca fii ai Săi”.
În a doua parte a cuvântului, Părintele Mitropolit Irineu a vorbit și despre rolul pocăinței în viața creștinului. Din punct de vedere etimologic, cuvântul pocăință vine din limba greacă și înseamnă schimbarea minții. Potrivit sfinților evangheliști, Mântuitorul Hristos și-a început activitatea cu acest îndemn: „Pocăiți-vă, căci S-a apropiat Împărăția Cerurilor” (Matei 4, 17): „Ce înseamnă pocăința? Mulți vorbim despre pocăință, dar puțini înțelegem ce înseamnă și foarte puțini practicăm pocăința. Pocăința înseamnă schimbarea modului de viață. Pocăința înseamnă a te schimba cu totul. Dacă viața mea până acum este stăpânită de păcat și de patimi, după ce am început să merg pe calea pocăinței, deja am lepădat păcatul, m-am spovedit și am făgăduit înaintea lui Dumnezeu să nu mai păcătuiesc”.
La final, Înaltpreasfinția Sa i-a îndemnat pe cei prezenți să consume apa sfințită în smerenie și cu credință. Apa sfințită este purtătoare de sfințenie și de har și se poate consuma în următoarele opt zile până la odovania praznicului și ori de câte ori preotul duhovnic o recomandă credincioșilor la momentele speciale din viața noastră.
