Înaltpreasfinţitul Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a susţinut miercuri, 5 aprilie, cea de-a doua conferinţă din Sfântul şi Marele Post intitulată: Învierea Domnului în preocuparea omului de astăzi. Retrospective şi actualitate. La eveniment au luat parte Părinţi Profesori din cadrul Facultăţii de Teologie din Craiova, Părinţi Consilieri, Părinţi Protopopi şi Părinţi ai Sfintei Arhiepiscopii a Craiovei, Doamnele Bibliotecar din cadrul Bibliotecii Universităţii din Craiova, studenţi şi studente ai mai multor facultăţi din centrul universitar craiovean.
În deschiderea evenimentului, Pr. Dr. Sorin-Grigore Vulcănescu, bibliotecar şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Teologie din Craiova, a adresat cuvântul de bun venit şi de mulţumire, apoi a prezentat un scurt excurs academic şi didactic al Părintelui Mitropolit „Vă spunem Bun venit! la evenimentul cultural-duhovnicesc din această după amiază, din căminul preoţesc Renaşterea, clădire monument-istoric, emblematică pentru municipiul Craiova şi pentru Sfânta Arhiepiscopie a Craiovei. În primul rând, îi mulţumim Înaltpreasfinţitul Dr. Irineu Popa, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, pentru acceptarea invitaţiei noastre de a conferenţia, astăzi, 5 Aprilie, în perioada Sfântului şi Marelui Post. Părintele Mitropolit desfăşoară o bogată activitate: didactică, fiind profesor universitar al Facultăţii de Teologie din Craiova şi Directorul Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat din Cadrul Universităţii din Craiova şi academică în calitate de: doctor în Teologie şi în Drept, scriitor, cercetător şi membru de onoare al Academiei Române. Este autorul a numeroase studii şi lucrări publicate la edituri naţionale şi internaţionale de prestigiu”.
Învierea, eveniment înscris în fiinţa noastră
Părintele Mitropolit şi-a început cuvântul de învăţătură prin sublinierea Învierii ca eveniment înscris în fiinţa noastră: „Vorbind despre Înviere nu vorbim despre un eveniment separat de Iisus Hristos şi, în acelaşi timp, separat de firea noastră omenească. Ca să înţelegem mai bine Învierea, trebuie să pătrundem în ceea ce a vrut Dumnezeu să facă atunci când ne-a creat, pentru că toate evenimentele legate de mântuirea noastră sunt înscrise în fiinţa noastră. Deci, Dumnezeu n-a separat Învierea de planul mântuirii noastre. În primul rând, vedem aceste lucruri în Cel care l-a zidit pe om şi Cel care a dorit să pună în el toate ca într-o logică. Se spune că omul dacă n-ar avea ceva din soare nu ar putea să vadă soarele. Ceea ce este în cosmos este în noi, pentru aceea Părinţii Bisericii l-au numit pe om microcosmos”.
Adam, „regele creaţiei”, „simbolul frumuseţii universale”, „sinteza întregii creaţii”. Adam, primul om secularizat
Înaltpreasfinţitul Dr. Irineu a subliniat centralitatea omului din peisajul creaţiei şi primordialitatea lui în planul lui Dumnezeu, de la întâietatea din creaţie la secularizarea prin păcat: „Omul este numit şi macrocosmos, pentru că omul cuprinde prin ceea ce are el, atât organic, cât şi anorganic, cuprinde tot cosmosul. Aşa înţelegem cum Adam era regele creaţiei. Şi înţelegem şi cum Dumnezeu a dat omului această capacitate de a cuprinde creaţia şi, în acelaşi timp, de a o defini, de a o denumi. Deci, Dumnezeu a vrut ca Adam să fie, într-un termen mai duhovnicesc, dumnezeu. Adică, nu a socotit Dumnezeu că ar fi o diminuare a capacităţii Sale de a da omului ceva din Sine. Deci, omul a avut toate, în afara de fiinţa lui Dumnezeu Care este neîmpărtăşibilă. Nu că n-ar fi vrut Dumnezeu să ne dea Fiinţa Lui, dar ca fiinţe create noi nu puteam cuprinde Fiinţa Lui. Omul a devenit simbolul frumuseţii universale. Atât de frumoas era Adam când a ieşit din mâna lui Dumnezeu încât nu se egala cu nimic din lumea aceasta. Omul a fost sinteza întregii creaţii. Cu toate aceste daruri, omul a ales să cadă. Aşa, Adam a devenit primul om secularizat, deoarece a ales să trăiască fără Dumnezeu, a ales să se despartă de Dumnezeu”.
Iubirea şi Învierea sunt în fiinţa noastră
„Iubirea dintre Tatăl şi Fiul este esenţială, este elementul fundamental pe care Dumnezeu îl are în Sine şi apoi îl împărtăşeşte în creaţie, iar creaţia răspunde la chemarea lui Dumnezeu. Pentru ca eu să pot iubi pe cineva trebuie să am această iubire în interiorul meu. Nu învăţ de la nimeni, aşa cum copilul nu învaţă de undeva cum să o iubească pe mama lui, ci are iubirea în inima sa. Şi această iubire corespunde iubirii pe care Dumnezeu o aşază în om încă din actul creaţiei. Aşa cum avem Iubirea în noi, aşa avem şi Învierea. Omul nu se poate obişnui cu gândul că va muri. Nu este just ca o făptură atât de importantă cum este omul să devină putregai, pentru că Dumnezeu nu a vrut aşa ceva” a subliniat Mitropolitul Olteniei.
Învierea trebuia sa aibă loc indiferent dacă omul cădea în păcat sau nu
În continuare, ierarhul a explicat semnificaţia Învierii pentru întreaga creaţie: „Prin Răstignire și Înviere, Fiul face ca numele noastre să fie scrise în ceruri. Hristos este condamnat pentru iubire, pentru că îndrăgește omul, în definitiv, pentru că este Creatorul lumii. Hristos schimbă haina de piele în haină de lumină, ceea ce i se întâmplă şi omului de astăzi prin Botez. Învierea angajează în Adevăr tot spiritul uman. Învierea trebuia să aibă loc indiferent dacă omul cădea în păcat sau nu. Învierea nu este o reanimare, este adevărată descoperire a vieţii veşnice. Învierea este cosmică: Învierea cuprinde deodată toată Creația și reactivează toate rațiunile din lume și le dă un sens. Învierea este pentru cei vii și pentru cei morți. Hristos a coborât în iad să propovăduiască Evanghelia Sa și celor din Şeol. Așadar, şi cei morți sunt chemați la Înviere: «Unde îți este, moarte, boldul tău, unde îți este, iadule, biruința?». Porțile iadului sunt acele rațiuni cu care Satana s-a baricadat. Hristos le-a zdrobit, le-a trântit la pământ într-o clipă. Lupta cea mare se dă în măruntaiele întunericului, în care lumina Învierii explodează și aprinde Flacăra din interior, care arde în sufletul nostru. Toate fac parte din bucuria Învierii: «Bucurați-vă!» şi toți se bucură. Învierea lui Hristos este piatra unghiulară. Învierea este perimetrală, cuprinde toată lumea. Dincolo de moartea noastră este viața: «În El trăim, viem, ne mișcăm și suntem!»”.
După sesiunea de întrebări şi răspunsuri de la finalul prelegerii, Părinţii Protopopi Grigore Vulcănescu (Protoieria Craiova Sud), Pr. Cojocaru Cristian (Protoieria Craiova Nord) şi Pr. Cătălin Neacşu (Protoieria Băileşti) i-au adus buchete de flori şi l-au felicitat pe Părintele Mitropolit Dr. Irineu, în numele preoţilor şi al credincioşilor din parohiile doljene, pentru serbarea onomasticii din 6 aprilie, când Biserica noastră îl cinsteşte pe Sfântul Sfințit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium.
Prelegerea ierarhului, parte a unui proiect cultural
Prelegerea Părintelui Mitropolit Irineu face parte dintr-un proiect cultural amplu al instituţiilor academice şi culturale din municipiul Craiova: Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, Biblioteca Universităţii din Craiova, Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman” şi Atelierul de lectură Synaxis. Proiectul cultural cuprinde două evenimente în zilele de 5 şi 6 Aprilie:
1. Primul atelier – prelegerea Înaltpreasfinţitului Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei – „Învierea Domnului în preocuparea omului de astăzi. Retrospective şi actualitate”, din data de 5 Aprilie.
2. Al doilea atelier, cu două workshop-uri, la sediul Bibliotecii Universităţii din Craiova (Sala de lectură Multidisciplinară), din data de 6 Aprilie: „Digitalizarea – o coordonată a lumii moderne”, Lector: Domnul Ing. Ştefăniţă Dincă (Facultatea de Automatică, Universitatea din Craiova); „Crearea unei arhive digitale – Educaţie şi competenţe digitale în Biblioteca Judeţeană «Alexandru şi Aristia Aman»”, Lector: Doamna Mihaela Dudău, Şef Birou Centrul Transfrontalier de Informații şi Comunicații Dolj-Vratsa.
(Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Craiovei)
Conferința Înaltpreasfințitului Dr. Irineu poate fi urmărită aici:
