În prezența enoriașilor, duminică, 14 mai 2023, a avut loc slujba de resfințire a Bisericii cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” a Parohiei Borăscu, din Protoieria Târgu-Jiu Sud, județul Gorj. Slujba a fost oficiată de către Înaltpreasfințitul Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi. După slujba de resfințire, Părintele Mitropolit Irineu a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. În cadrul sfintei slujbe, tânărul Rusu Dumitru Alexandru a fost hirotonit diacon pe seama Parohiei Roșia-Jiu, din Protoieria Târgu-Jiu Sud. Actul de resfințire al bisericii a fost citit de către Părintele Protoiereu Ionel Câmpeanu. Pentru activitatea pastoral-administrativă deosebită, Pr. Brandibur Ștefan Robert a primit rangul de iconom stavrofor. De asemenea, pentru ajutorul oferit în lucrările de înfrumusețare a bisericii, domnul senator Ion Iordache a primit distincția „Crucea Sf. Nicodim”, clasa I, iar domnul Țucu Constantin, primarul comunei Borăscu, și domnul Cârstoiu Ion au primit gramate chiriarhale de mulțumire.
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre pericopa evanghelică citită la Sfânta Liturghie, din Evanghelia de la Ioan, capitolul 4, versetele 5-42: „În Duminica de astăzi, a V-a după Sfintele Paști, la Sfânta Evanghelie am ascultat o scriere a Sf. Ioan Evanghelistul din viața Mântuitorului Iisus Hristos, anume întâlnirea Sa cu femeia samarineancă, o pagină de misiune, de vestire a Împărăției cerurilor și de aducerea la viața cea veșnică și la cunoașterea adevărată a oamenilor. Mântuitorul Hristos a venit la fântâna aceea pentru sufletele multor credincioși. Atunci când îi spune femeii de apa cea vie, Mântuitorul Hristos face aluzie la Sfânta Împărtășanie, la Trupul și Sângele Său, căci acestea sunt medicamentele nemuririi. În dialogul cu Mântuitorul Hristos, femeia samarineană pășește de pe o treaptă pe alta ca un învățăcel la școală. Spunând femeiii samarinence despre aceste daruri care se revarsă, El deja pregătește pe femeie la un alt examen al ei, anume examenul conștiinței, al vieții. Dacă apa este spre viața aceasta pământească, omul are nevoie de o apă cerească, căci nu trăim în lume numai ca să bem din apa aceasta și să mâncăm din mâncarea de pe pământ, ci ne pregătim pentru viața veșnică. Nimeni nu trăiește aici atât de mult încât să poată moșteni pământul acesta. Chiar dacă noi adunăm bogății în lumea aceasta, viața se scurge și ajungem la sfârșitul ei când trebuie să părăsim lumea ca să ajungem în viața cea veșnică. Tocmai de aceea Mântuitorul spune că apa din fântână este dată numai pentru o scurtă vreme, dar avem nevoie de apa cea veșnică care este Împărăția cerurilor. Această apă adapă sufletul nostru. Apa pe care Mântuitorul Hristos o dă acestei femei este însuși cuvântul Său și femeia se împărtășește și devine din ce în ce mai înțeleaptă. Femeia samarineancă va deveni un apostol al Domnului, o purtătoare de mesaj dumnezeiesc”.
În a doua parte a predicii, ÎPS Irineu a subliniat importanța adevărului de credință, revelat prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu: „Mântuitorul Hristos a venit și ne-a adus cunoașterea adevărului, descoperirea dumnezeiască că Tatăl cel din ceruri este Creatorul cerului și al pământului, iar El este Fiul Său. Duhul Tatălui este Acela care ne va conduce pe noi până la sfârșitul veacurilor și ne va da Împărăția cea veșnică. Deci Duh este Dumnezeu și cel care I se închină, se închină în Duh și în Adevăr. Această învățătură noi o avem în Sfânta noastră Biserică. Dumnezeu este mai presus de gândirea și cugetarea noastră, însă El S-a arătat nouă în Fiul Său care S-a întrupat pentru noi. Nu a rămas numai la nivelul acesta al mentalului, al înțelepciunii, al gândirii, ci Îl avem pe Fiul lui Dumnezeu, care este deoființă cu Dumnezeu-Tatăl, Mântuitorul Iisus Hristos. Cel care L-a văzut pe Mântuitorul, L-a văzut și pe Tatăl. Așadar, cuvântul „Duh este Dumnezeu” este un adevăr fundamental, dar el se reflectă și arată spre Mântuitorul Hristos, care și El este Duh dar întrupat, adică a luat firea omenească. Adevărata închinare este în Duhul Sfânt. Adevărul Evangheliei și Duhul este al Celui trimis de Tatăl cel ceresc, adică Mângâietorul, care ne pecetluiește pe noi în Taina Sfântului Botez când ne miruiește preotul și zice „Pecetea darului Duhului Sfânt”. Noi suntem pecetluiți de Duhul Sfânt iar Duhul lui Dumnezeu se roagă în noi și ne îndeamnă să mergem pe calea Împărăției spre viața cea veșnică. Sf. Ioan Evanghelistul vorbește de setea Domnului de a aduce pe oameni de la necredință la credință, de la minciună la adevăr. Acesta este scopul Domnului. A venit ca toți oamenii să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului”.
În a treia parte, Înaltpreasfinția Sa a precizat trei lucruri de care trebuie să țină contul omul de astăzi care dorește să intre în Împărăția lui Dumnezeu: „Din Evanghelia de astăzi reținem câteva lucruri foarte importante. În primul rând, avem nevoie, pe lângă apa aceasta pământească, de apa cerească, apa care ne duce la viața cea veșnică și că această apă nu o putem primi decât numai în Sfânta Biserică. Aici este Duhul lui Dumnezeu și aici noi ne închinăm în Duh și în Adevăr, unde suntem primiți de Tatăl cel ceresc, căci această casă Tatăl a zidit-o, Fiul a întărit-o și Duhul a sfințit-o. În al doilea rând, trebuie să ne închinăm cu duhul credinței și să păstrăm adevărul ortodox de credință. Nu orice închinare este primită de Dumnezeu, decât aceea care este în Duh și în Adevăr. Păstrăm din mila lui Dumnezeu această învățătură ortodoxă, ceea ce înseamnă că învățătura noastră vine de la Mântuitorul Iisus Hristos și de la Sfinții Apostoli și va fi transmisă mai departe până la sfârșitul veacurilor. În al treilea rând, Mântuitorul Hristos ne cheamă ca să fim alături de El și să primim apa cea vie care este atât învățătura Sa, cât și Sfintele Taine. Aceste învățături nu le primim decât aici unde, prin cuvântul lui Dumnezeu, noi de adăpăm cu apa cea vie, iar sufletul nostru vine și își potolește setea”.
În ultima parte, Părintele Mitropolit Irineu a felicitat inițiativa comunității parohiale de a reînfrumuseța casa Domnului și a mulțumit bunului Dumnezeu pentru binecuvântarea acestei lucrări de resfințire și de rugăciune: „Dumneavoastră ați refăcut această biserică a strămoșilor, un lucru binecuvântat și sfânt. Ei s-au silit atunci și au zidit biserica pentru că au fost conștienți că aici este locul unde trebuie să se închine lui Dumnezeu. Aici ei au primit apa cea vie. Pentru toți aceștia ne-am rugat astăzi ca Dumnezeu să le primească osteneala în ceruri. De asemenea, ne bucurăm că v-ați adunat cu toții în această lucrare și ați adus lui Dumnezeu această ofrandă, biserica Sa, împodobită frumos ca să se bucure sufletele dumneavoastră și toți cei care vor urma de aici înainte până la sfârșitul veacurilor. Pentru aceasta ne rugăm ca Dumnezeu să răsplătească însutit și înmiit celor care au contribuit la această frumoasă lucrare. Dumnezeu să vă dea sănătate, să vă răsplătească și Milostivul Dumnezeu să vă ajute în tot ceea ce faceți bun. Amin”.
