În zilele de 30 și 31 octombrie 2024, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte dr. Irineu Ion Popa, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” s-au desfășurat o serie de evenimente inaugurale ale Atelierului Synaxis, aflat la cea de a treia ediție.
Astfel, în 30 octombrie 2024, a avut loc o conferință-dezbatere intitulată „Turcia între laicism și conservatorism”, la care au participat, ca invitați, dl conf. univ. dr. Ionuț Cojocaru (Universitatea Politehnica din București), dl profesor Apostolos Patelakis (Institutul de Studii Balcanice din Salonic, Grecia), dl Romeo Couți (jurnalist la TVR Cluj-Napoca), dl profesor diplomat dr. Alexandru Ghișa și dl Mircea Canțăr (cotidianul Cuvântul Libertății). Prezentările s-au încadrat în tematica generală a Atelierelor – Ce este adevărul? Despre cunoaștere și discurs.
Provocați să reflecteze asupra tematicii generale, după ce în prealabil au prezentat perspective diferite privind relațiile diplomatice, discursurile oficiale și realitățile istorice din trecutul și prezentul Turciei, invitații au evidențiat câteva din problemele istoriografiei contemporane. În cuvintele domnului Patelakis: „Încă de la înființarea statului grec, atenția principală a liderilor eleni a fost îndreptată spre Turcia. Suntem înștiințați în fiecare zi despre ce se întâmplă în Turcia; există corespondeți greci la Ankara, care transmit în timp real informații relevante atât în privința politicii turcești, cât și în privința realităților sociale. Nu este vorba despre o obsesie, ci despre convingerea că trebuie să ne cunoaștem vecinii și limbile vorbite de aceștia, pentru a avea o înțelegere corectă a perspectivei lor. În fond, aceasta înseamnnă și să admiți că adevărul istoric și social este cunoscut doar în parte”. La rândul său, conferențiarul Ionuț Cojocaru a subliniat, prin argumente solide, cum asumarea unor valori religioase poate modifica discursul public și percepția istorică: „Viața politică în Turcia a fost destul de fărămițată și tulbure. Dacă astăzi avem o anumită unitate și coerență în Turcia, aceasta se datorează faptului că istoria este valorificată pozitiv. Istoria contează pentru oamenii de rând și faptele trecute durează în mentalul colectiv. Aceste fapte au născut simțământul că trecutul trebuie recuperat, iar rolul politic și religios al Imperiului trebuie recâștigat. În centrul acestei simțiri se ascunde, de fapt, dorința de a avea un Calif, un lider religios al întegii lumi musulmane. Or, liderii politici își asumă, adesea, acest rol”. La rândul său, diplomatul Alexandru Ghișa a pus în lumină cum mutațiile geo-politice care s-au petrecut în secolul douăzeci și se petrec încă influențează existența comunităților. În acest sens, domnia sa a amintit de răspunsul dat istoricului Paul Robert Magocsi de unul dintre rutenii intervievați de acesta: „M-am născut în Austro-Ungaria, am învățat în Cehoslovacia, m-am căsătorit în Ungaria, am lucrat în Uniunea Sovietică și acum trăiesc în Ucraina fără să mă fi mișcat din orașul meu natal, Muncaci”. Și aceste aspecte modifică percepția asupra adevărului istoric. În intervențiile lor, atât Romeo Couți, cât și Mircea Canțăr au insistat asupra felului în care discursul public și jurnalistic modifică percepția adevărului istoric și a realității sociale.
A doua zi, în 31 octombrie, în aceeași sală a Bibliotecii Județene, a avut loc, în prezența autorilor, o dublă lansare de carte. Este vorba despre cartea coordonată de Romeo Couți, „Lebăda neagră de pe Bosfor. România, un pașalâc virtual” (Creator, București, 2024), respectiv despre ediția a doua, revizuită, a cărții lui Ionuț Cojocaru, „Turcia: de la Ataturk la Erdogan” (Cetatea de Scaun Târgoviște, 2023). La acest eveniment, a luat cuvântul și lect. univ. dr. Constantin Crăițoiu de la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova. În opinia domniei sale: „cele două volume se întrepătrund. Cartea domnului conferențiar Cojocaru este un volum cuprinzător și incisiv care disecă evoluția Turciei moderne, explorând intersecția dintre tradiție și modernitate prin prisma a două personalități, în vreme ce volumul coordonat de Romeo Couți subliniază, printr-o serie de interviuri cu istorici, diplomați și oameni politici, rolul influent al actulului lider turc”.
Evenimentele au fost organizate de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova în parteneriat cu Muzeul Cărții și Exilului Românesc, cu Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj, cu Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, cu Editura Predania și cu TVR Craiova, sub coordonarea pr. lect. dr. Mihai Ciurea și pr. lect. dr. Lucian Zenoviu Bot.
Atelierele de lectură Synaxis, care se află la a treia ediție în acest an universitar, au fost concepute din dorința de a orienta lecturile studenților și de a încuraja dezbaterile transdisciplinare. Fiecare întâlnire are în centru o carte reprezentativă, care oferă o perspectivă specifică asupra temei generale. Prelegerile susținute de-a lungul anului vor fi publicate într-un volum dedicat temei, împreună cu discuțiile și sugestiile participanților la dezbatere.
Următoarea conferință din cadrul Atelierelor Synaxis va avea loc pe 14 noiembrie 2024 și își propune o dezbatere pornind de la cartea autorilor japonezi Ichiro Kishimi și Fumitake Koga, Curajul de a nu fi pe placul celorlalți, avându-l ca invitat pe lect. univ. dr. Constantin Crăițoiu de la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova.
Mai multe informații și înscrierea la adresa electronică bot_lucian@yahoo.com.
