Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, în biserica cu hramul „Sfântul Ierarh Spiridon” din Craiova, joi, 12 decembrie 2024. Înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, printre care amintim pe părintele Consilier Eparhial Daniel Achim, pe părintele Protopop Emilian Cimpoeru (Protoieria Craiova Nord) şi pe părintele Florin Mihail (Asociaţia „Vasiliada”), Părintele Mitropolit Irineu a hirotonit întru preot pe diaconul Petre-Gabriel Boroată, Consilier Eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei, pe seama parohiei „Eroii Neamului” din Craiova (Protoieria Craiova Nord).
„Sfântul Spiridon, ierarh smerit care a purtat aceeași simplitate și dragoste care îl caracterizau încă din copilărie”
În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu a evidenţiat viaţa plină de smerenie şi de sfinţenie purtată încă din tinereţe de sfântul cinstit în Biserica Ortodoxă: „Sfântul Spiridon s-a născut într-o familie simplă, fiind păstor într-un sat din insula Cipru. Încă din tinerețe a arătat o viață plină de sfințenie, fiind un om evlavios, un om al rugăciunii și al faptelor bune. Dragostea sa față de Dumnezeu și față de oameni l-au ridicat în treapta episcopatului, fiind ales păstor al sufletelor credincioșilor săi şi stâlp de lumină pentru că Dumnezeu era cu el. Chiar și în această înaltă slujire, Sfântul Spiridon a rămas smerit, purtând aceeași simplitate și dragoste care îl caracterizau încă din copilărie”.
„Sfântul Spiridon, stâlp al Ortodoxiei care avea cuvânt cu putere multă”
În continuare, Înaltpreasfinţia Sa a subliniat contribuţia extraordinară a Sfântului Spiridon în apărarea dreptei credinţe, la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea: „Cea mai cunoscută mărturie despre viața Sfântului Spiridon este participarea la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325. Acest sinod, convocat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, a avut ca scop apărarea dreptei credințe împotriva ereziei lui Arie. Nu trebuie să uităm că doar cu câțiva ani înainte, în 313, Sfântul Împărat Constantin a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor, oferindu-le libertatea de a-L mărturisi pe Hristos fără teamă. Iar acest cadru de pace a permis Sfinților Părinți să se întâlnească și să răspundă, prin luminarea harului Duhului Sfânt şi prin înțelepciunea lor, tuturor provocărilor aduse învățăturii de credință. La acest Mare Sinod, care a avut loc acum aproape 1700 de ani, denumit şi Ceata de Sfinţi bineplăcuţi ai lui Dumnezeu, s-a definit Crezul, Simbolul credinței noastre, pe care îl rostim cu evlavie în cadrul fiecărei Sfinte Liturghii. Acolo, cuvintele sfinte au prins viață, exprimând învățătura autentică despre Fiul, Unul Născut, «Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat».
Sfântul Spiridon a fost călăuzit de puterea Duhului Sfânt, depăşindu-i pe mulţi gânditori ai vremii. El avea cuvânt cu putere multă, fapt pentru care a reușit să explice Taina Preasfintei Treimi într-un mod minunat: luând o cărămidă în mână, a strâns-o, iar din ea a ieșit focul, apa a curs și lutul a rămas. Această minune a arătat că, deși Dumnezeu este Unul în Ființă, există Trei Persoane: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt”.
„Sfinţii se roagă pentru noi înaintea Tronului Ceresc”
În ultima parte a cuvântării, Părintele Mitropolit i-a îndemnat pe credincioşi să urmeze exemplul vieţii sfinte şi smerite a Sfântului Spiridon: „Viața Sfântului Spiridon a fost plină de minuni. A adus ploaie în vreme de secetă, a vindecat bolnavi și i-a ajutat pe cei săraci. De multe ori, el i-a mustrat pe cei lacomi și nedrepți, aducând pace și dreptate în comunitățile pe care le păstorea. Și după mutarea sa la Domnul, sfintele sale moaște au rămas neputrezite, izvorând binecuvântare și tămăduiri pentru toți cei care se roagă cu credință.
Şi noi astăzi, când îl cinstim pe Sfântul Spiridon, el vine în ajutorul nostru şi ne împlineşte rugăciunea noastră. El se roagă pentru noi înaintea Tronului lui Dumnezeu, aducând pace, sănătate și ajutor în încercările noastre. Pentru aceasta să urmăm exemplul Sfântului Spiridon, iar Bunul Dumnezeu să ne dea pace și bucurie în sufletele noastre! Amin!”
(Pr. Sorin-Grigore Vulcănescu)
