Sfântul Mucenic Sava de la Buzău, străromân care a pătimit în părțile Buzăului de astăzi, este legat cu numele de şase „Scrisori creştine, adevărate pagini patristice”, care au circulat la nord de Dunăre în perioada 372-374. Despre el vorbeşte Sfântul Vasile cel Mare într-o amplă corespondenţă cu guvernatorul provinciei Sciţia Mică, Iunius Soranus. Martiriul Sfântului […]
citeste mai departe...
† IPS Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei Cea de-a 4-a duminică după Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos ne-a aşezat înainte o minune săvârşită de Mântuitorul cu un om bolnav de 38 de ani, la scăldătoarea sau locul de spălare a jertfelor din Ierusalim, cu numele evreiesc Vitezda (Ioan 5, 1-15). Este vorba despre […]
citeste mai departe...
Ortodoxia slavă aduce cu sine matricea unei vorbiri şi scrieri articulate prin jertfa Sfinţilor Metodie și Chiril. Mlădiţe desprinse din frumoasa tradiţie a Ortodoxiei bizantine, cei doi fraţi au cucerit o lume aproape barbară, împodobind vechile obiceiuri cu frumuseţea unui grai liturgic în care bulgarii, sârbii, ruşii Îl laudă pe Mântuitorul Hristos. Locul naşterii celor […]
citeste mai departe...
În ziua de 5 mai, în calendarul Bisericii noastre Ortodoxe este însemnată şi pomenirea Sfintei Mari Muceniţe Irina. Vieţuitoare în secolul al 4-lea, numele acestei sfinte a înflorit peste veacuri în grădina Bisericii lui Hristos, aducând, dimpreună cu pilda mărturisirii de credinţă, frumuseţea şi parfumul duhovnicesc al „păcii”. Sărbătoarea Sfintei Irina de astăzi se adaugă […]
citeste mai departe...
Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah sunt poate cei mai cunoscuţi martiri din întregul Orient. Iubiţi şi îndrăgiţi deopotrivă de credincioşii ortodocşi din România, legenda martiriului lor, în ciuda vechimii ei, nu a dobândit valoare istorică. Nici data la care au trecut la Hristos nu este foarte sigură, fiind socotită de unii la sfârşitul secolului […]
citeste mai departe...
Biserica Ortodoxă învaţă că omul se mântuieşte prin unirea cu Hristos, repetând viaţa Mântuitorului prin viaţa sacramentală a Bisericii. Taina cea mare a credinţei noastre este, după Apostolul neamurilor, Hristos, Întruparea Lui şi iconomia dumnezeiască prin care El a mântuit lumea (1 Tim. 3, 16). Acest Mister iniţial, această fericită unire a creatului cu […]
citeste mai departe...
În fiecare an, noi, creştinii, primim din partea Bisericii calendarul ortodox. Îl primim cu evlavie şi credinţă şi îl aşezăm la loc de cinste în casa noastră, dar şi în inima noastră. În calendarul ortodox sunt însemnate numele sfinţilor şi ale praznicelor de peste an, precum şi multe alte informaţii liturgice care privesc viaţa […]
citeste mai departe...
În vremea stăpânirii cezarului Tiberiu al Romei, sub guvernarea lui Ponțiu Pilat în Iudea, când arhierei erau Anna și Caiafa (Luca III, 1-3), Sfântul Ioan Botezătorul iese la propovăduire, pregătind calea Mântuitorului Hristos prin botezul pocăinţei. Apariţia sa în mijlocul poporului iudeu a avut rostul de a reaprinde în suflete vechea credință într-un Mesia […]
citeste mai departe...
Componenta fundamentală întrebuinţată în actul liturgic al săvârşirii Tainei Sfântului Botez este fără îndoială apa. Prezenţa ei este indispensabilă întrucât, fiind „elementul natural cel mai des folosit pentru curăţirea trupească” devine, prin urmare, „simbolul cel mai potrivit al curăţirii spirituale sau sufleteşti, pe care o căpătăm prin botez; ea astâmpără setea, reînnoind deci forţele […]
citeste mai departe...
Faptele de sfinţenie şi înţelepciune împlinite de evlaviosul domnitor Constantin Brâncoveanu în pământul ţării noastre au adus roade bogate şi în Oltenia. Aici, în vechea Cetate a Băniei, sfântul s-a prins în hora istoriei alături de neamul Basarabilor, al Cantacuzinilor, Buzeştilor, alături de domnitorul Marii Uniri, vrednicul şi marele voievod Mihai Viteazul. În şirul aşezămintelor […]
citeste mai departe...
