În data de 12 ianuarie, în Mitropolia Olteniei este prăznuită cu mare evlavie Sfânta Muceniţă Tatiana, diaconița, una dintre cele trei diaconițe consemnate în calendarul nostru ortodox. Sfânta Tatiana este ocrotitoarea Catedralei Mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, întrucât lăcașul de cult adăpostește, din anul 1949, cinstitul cap al acesteia, ca odor sfânt şi preţios. Cinstirea Sfintei Tatiana a început în seara zilei de 11 ianuarie 2025, prin săvârșirea Vecerniei cu Litie și prin procesiunea în jurul Sfintei Catedrale, atunci când preoţii au purtat Sfintele sale Moaşte, aşezate apoi spre închinare şi sărutare.
În ziua sărbătorii Sfintei Muceniţe Tatiana, diaconiţa, Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala Mitropolitană din Craiova. Din soborul ales de preoți și diaconi amintim pe: Părintele Consilier Eparhial Daniel Achim, Părintele Consilier Eparhial Adrian Lupu, Părintele Consilier Eparhial Alexandru Zidaru, Părintele Consilier Eparhial Marian Bona şi Părintele Corneliu Dogaru, Marele Eclesiarh al Catedralei. De asemenea, au fost prezenţi preșcolarii Grădiniței cu Program Prelungit “Sfânta Tatiana” din Craiova, însoţiţi de domnişoara director Elena Ghiţă.
„Botezul Domnului Iisus Hristos, Lumina Care avea să lumineze peste toate neamurile pământului”
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu a vorbit despre însemnătatea Întrupării şi Botezului Domnului Iisus Hristos, Lumina Care avea să lumineze peste toate neamurile pământului: „ Ziua aceasta este menționată în calendarul nostru sub numele de Duminica după Botezul Domnului, sărbătoarea pe care noi am cinstit-o cu câteva zile în urmă. Mântuitorul Iisus Hristos, după ce S-a născut din Preacurata Fecioară Maria, a fost tăiat împrejur și apoi a venit la templul din Ierusalim, fiind întâmpinat de Dreptul Simeon. Apoi, a fugit în Egipt, pentru ca să fie izbăvit de prigoana regelui Irod. S-a întors, iarăși, în locul său de naștere, ca apoi să vină la vârsta de 30 de ani, înaintea poporului și să fie botezat de Sfântul Ioan Botezătorul. După acest moment deosebit de important, consemnat de Sfinții Evangheliști, Mântuitorul Hristos S-a retras în părțile Galileii. S-a retras ca să împlinească, după cum ne spune Sfântul Evanghelist Matei, prorocia că pământul acesta a văzut «Lumină mare și cei care erau în latura și în umbra morții, Lumină le-a răsărit» (Matei 4, 6). Mântuitorul Iisus Hristos a venit să lumineze, pentru că lumea înainte de venirea Lui intrase într-un asfințit, într-o umbră existențială. Lumea nu mai avea acea lumină pe care Dumnezeu a sădit-o în strămoșii noștri, Adam și Eva. Prin greșeala strămoșilor noștri, lumina s-a retras din lume, pentru că lumea nu a mai fost vrednică de Lumina Cerească şi întunericul a cuprins din toate încheieturile, atât intelectual, cât și fizic, toate popoarele lumii. Deci, iată până unde a ajuns întunecimea mentală și lipsa de înțelepciune pricinuită de păcat. Păcatul a scos din firea umană tocmai acea strălucire dumnezeiască pe care Tatăl Cel Ceresc a sădit-o în primul om, în Adam, și apoi de aici lipsa de lumină s-a perpetuat până la venirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Deci, Mântuitorul Hristos a venit ca să reaprindă lumina, strălucirea slavei Dumnezeiești, El fiind Dumnezeu adevărat și Om adevărat, Lumină din Lumină. Iată că a strălucit în lume Lumina slavei Tatălui Ceresc și această Lumină avea să lumineze prima dată peste toate neamurile Pământului. Căci Domnul nu a venit numai pentru un popor sau pentru o națiune, ci a venit pentru toată lumea. Așadar, Mântuitorul Hristos strălucește ca Lumină și de atunci Slava dumnezeiască a pătruns în sufletele și în mințile oamenilor, ca să vedem cunoștința adevărată şi să ne împărtăşim din Lumina Cerească noi, toţi cei care ne-am botezat în numele Preasfintei Treimi. Lumina este bucuria noastră, este și venirea lui Dumnezeu, că în Lumină nu se află numai singură lumina, ci în Lumină este Însuși Dumnezeu Care ni se împărtășește întotdeauna. Așadar, avem Lumină în agheasmă, apa binecuvântată plină de lumină. Ori de câte ori ne rugăm, ori de câte ori ne împărtășim cu Preacuratele Taine, ori de câte ori venim la Sfânta Liturghie, plecăm acasă îndestulați de Lumină. Cu alte cuvinte, ne reactivăm, ne reîmbunătățim, pentru că Lumina, prin rugăciune, intră în viața noastră și în sufletele noastre. Așadar, Lumina aceasta a strălucit și pe noi ne-a întors din primejdia aneantizării şi a distrugerii. De aceea, spunem la Botezul Domnului, «Răsărit-a lumii lumina cunoștinței». Această Lumină, fraților și surorilor, se revarsă întotdeauna pe fețele noastre”.
„Sfânta Tatiana, învățătoare şi călăuză a noastră spre Împărăția Cerului”
În a doua parte a predicii, Părintele Mitropolit a evocat marea dragoste a Sfintei Tatiana, diaconiţa pentru Mântuitorul Iisus Hristos şi însemnătatea acestei mari sărbători pentru Mitropolia Olteniei: „Sfânta Tatiana este astăzi sărbătorită la noi, la Craiova, mai ales pentru că noi păstrăm ca pe un odor de mare cinste capul Sfintei Muceniţe și în același timp o păstrăm pe ea, ca pe una dintre surorile noastre ale Bisericii, ca pe o învățătoare a noastră, ca pe o călăuză a noastră spre Împărăția Cerului, unde ea se roagă întotdeauna pentru noi, şi îi primește la ea cu dragoste și cu multă bucurie pe toţi cei cu credinţă puternică. Sfânta Tatiana, pe care noi o cinstim astăzi, este o sfântă care efectiv atât de mult L-a iubit pe Mântuitorul Iisus Hristos, încât și-a dat trupul, practic, prin voința ei a mărturisit că este creștină, iar cei răi și întunecați au ucis-o. Pentru evlavia ei și pentru învățătura cea bună pe care Domnul i-a împărtășit-o, ea a rodit această învăţătură însutit și înmiit și apoi i-a dăruit cununa cea neveștejită în Împărăția lui Dumnezeu. Sfânta Tatiana a strălucit în Biserică, a fost ucenică a Mântuitorului Iisus Hristos, a fost adusă ca un miel fără de glas înaintea celui care a înjunghiat-o. Așa cum ne spune prorocul, «ca niște oi de junghiere» (Isaia 53, 7) sunt şi Sfinții Mucenici. Sunt aduși și martirizați, ei nu răspund pentru rău și nici nu răspund împotriva celor care îi osândesc la moarte, ci dimpotrivă se roagă pentru ei. Se roagă pentru că ei urmează Mântuitorului Iisus Hristos. Ei sunt asemenea Mântuitorului Iisus Hristos, Care S-a rugat pentru cei care L-au răstignit: «Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac» (Luca 23, 34). Sfânta Muceniță Tatiana s-a rugat pentru cei care au chinuit-o și au maltratat-o, au batjocorit-o, au defăimat-o, i-au strivit numele și l-au arătat ca pe un rău înaintea oamenilor. Ea, dimpotrivă a ales ca să urmeze Mântuitorului Iisus Hristos pentru că iubirea i-a îndepărtat frica. Să nu credem că Sfinții Mucenici nu au suferit sau nu au îndurat, ci dimpotrivă durerile le-au dat Mântuitorului Iisus Hristos, iar Domnul le-a luat asupra Sa, cum de altfel ia aceste dureri și de la noi, atunci când ne rugăm ca să ne ajute să trecem cu ușurință pragurile vieții”.
În continuare, Înaltpreasfinţia Sa a subliniat contribuţia rugăciunilor Bisericii pentru cei aflaţi în grele încercări: „Sfânta Tatiana a suferit pentru că L-a iubit pe Mântuitorul Hristos și pentru că a avut conștiința prezenței lui Dumnezeu în viața ei. Nimic nu a putut să o oprească în drumul ei spre Împărăția lui Dumnezeu. Cei răi au încercat să o împiedice și să o îndepărteze de această voință, însă Sfânta Tatiana a alungat cu rugăciunea aceste gânduri ale satanei. Biserica nu s-a rugat pentru prigonitori ca să-i pedepsească Dumnezeu, ci s-a rugat pentru Tăria Cerurilor Care suferă și Care îndură pentru mărturisirea Mântuitorului Iisus Hristos. Nu s-a rugat nici pentru ca să le ridice suferințele mucenicilor, ci ca să le dea cununa neveștejită în drumul spre Împărăția Cerului”.
La final, Ierarhul nostru i-a felicitat pe toţi cei care sunt ocrotiţi de Sfânta Tatiana, dăruindu-le tuturor credincioşilor prezenţi iconiţe cu chipul Sfintei prăznuite în data de 12 ianuarie, în Biserica noastră: „Felicităm pe cei care poartă numele Sfintei Tatiana. Noi avem în Craiova o grădiniță care poartă numele Sfintei Tatiana şi o corală a tinerelor ocrotite de Sfânta Muceniţă care ne fac cinste cu toate programele lor. Pe toți îi felicităm și dumneavoastră tuturor vă dorim să aveți mângâierea Sfintei Tatiana și rugăciunile ei în vecii vecilor! Amin!”.
