Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, Simpozionul Internațional cu tema „Dimensiunea europeană a Sinodului Ecumenic de la Niceea”, organizat de Arhiepiscopia Craiovei, în parteneriat cu Facultatea de Teologie din Craiova, a continuat miercuri, 9 iulie, cu noi sesiuni de comunicări, prelegeri, mese rotunde și workshop-uri, dedicate anului jubiliar: 1700 de ani de la primul Sinod Ecumenic.
Ziua a început la Facultatea de Teologie Ortodoxă cu sesiunea a doua de comunicări științifice, moderată de Pr. Dr. Doru Marcu. Printre conferențiarii de marcă s-a numărat Părintele Episcop Dr. Dr. h.c. Johann Schneider, Episcop al Bisericii Evanghelice din Germania, care a susținut o prelegere cu titlul: Did the International Theological Commission between Orthodox Churches and the Communion of Churches within the LWF „solve” the filioque issue in Cairo 2024?
Au urmat intervenții de înaltă ținută academică susținute de: Pr. Prof. Dr. Constantin Preda – Sinodul Apostolic din Ierusalim ca model de decizie eclezială (Fapte 15); Pr. Prof. Dr. Vasile Vlad – Învăţături de la Niceea în scrierile Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop; Prof. Dr. Edit Szegedi – Der siebenbürgische Antitrinitarismus und die kirchliche Tradition: Geschichte einer ambivalenten Beziehun.
După pauza de cafea, lucrările au continuat cu prezentările: Dr. Claudia Rammelt – The phenomenon of Migrant Churches. Encountering as lived ecumenism; Dr. Natallia Vasilevich – Orthodox Participation in the Universal Christian Conference on Life and Work, Stockholm, 1925.
După o scurtă pauză, Pr. Dionisie Arion a prezentat o comunicare despre cei 72 de ani de burse acordate ortodocșilor prin Fundaţia Brot für die Welt, urmată de o masă rotundă cu delegația germană pe tema dimensiunii ecumenice a activității teologice, pe tema: „Dimensiunea ecumenică a lucrării mele”. Printre invitați amintim pe: Dr. Wolfram Langpape (EKD), Dr. Dagmar Heller, Leander Knoop, reprezentant al „Junges Forum Orthodoxie”.
După-amiaza, la Catedrala Arhiepiscopală Madona Dudu, a avut loc o masă rotundă cu tema „Vizibilitatea Bisericii astăzi într-o lume secularizată”, moderată de Lect. Univ. Dr. Lucian Dindirică. În cadrul acesteia au luat cuvântul: Părintele Mitropolit Dr. Irineu: „Sinodul I Ecumenic a reglementat și problema relației dintre Biserică și autoritatea seculară. Biserica s-a organizat și s-a întrunit prin episcopii ei la Niceea, însă cu ajutorul puterii imperiale. Fără sprijinul împăratului și fără logistica de la Constantinopol, episcopii nu s-ar fi putut întruni și nici nu ar fi putut desfășura aceste lucrări. Eusebiu de Cezareea vorbește despre acest Sinod, în „Viața Sfântului Constantin cel Mare” din „Istoria bisericească”. El spune că preocuparea împăratului a fost atât de mare, încât a ținut personal să rostească discursul de deschidere a Sinodului. Mai mult, Sf. Constantin era atât de preocupat de pacea Imperiului, încât el se considera „Episcopul celor din afara cetății”. Sub acest titlu noi îl cunoaștem din „Istoria bisericească” a lui Eusebiu de Cezareea. În mod sigur că această preocupare venea din credința profundă a Sfântului Constantin cel Mare, mai ales din evlavia Sfintei Elena, care și-a luat osteneala să rezidească multe lăcașe sfinte la Ierusalim, să descopere Crucea Mântuitorului Hristos și chiar să facă prima basilică de la Sfântul Mormânt. Toate acestea arată cât de importantă era Biserica pentru Sfântul Constantin cel Mare. Biserica a reprezentat pentru el inima imperiului său, deoarece el știa din descoperirea dumnezeiască pe care a avut-o înainte de războiul cu Maxențiu, primind cu foarte mare seriozitate și socotind toate lucrurile pe măsura credinței lui. Deci, episcopii adunați la Niceea reprezintă pentru el autoritatea dumnezeiască pe care Mântuitorul Hristos a transmis-o Sfinților Apostoli. Sfântul Constantin cel Mare vedea această autoritate în slujire și cu adevărat ierahii sfinți de la Niceea erau slujitori, pe de o parte ai Cuvântului, iar pe de altă parte erau slujitori ai Tradiției Apostolice. Așadar, Sfântul Constantin cel Mare a făcut această legătură între puterea lumească și puterea dumnezeiască. Puterea dumnezeiască avea locul stabilit în gândirea Sfântului Constantin cel Mare, iar ierarhii îi dădeau întâietatea de onoare, aceea de a fi în mijlocul lor. Este adevărat că în ședințele Sinodului I Ecumenic, Sf. Constantin nu a mai participat, fiind în consecință informat despre evoluția acestor dezbateri. Bineînțeles că tot el s-a preocupat și de implementarea hotărârilor de la Niceea. Episcopii cu siguranță nu ar fi putut să ia măsuri împotriva lui Arie, de pildă. În consecință, noi vorbim despre conlucrarea dintre cler și credincioși, de fapt această conlucrare este numai de suprafață, numai formală, pentru că și clerul și credincioșii fac parte din același popor al lui Dumnezeu, în mișcare spre Parusie. Dinamica Bisericii se vede în istoria lumii și mai ales că Cel Care coordonează Biserica este Duhul Sfânt, care fiind Duhul Adevărului păstrează Biserica în Adevăr și, în același timp, și în conlucrare. Niciodată Biserica nu s-a separat de societate pentru că cei care fac parte din Biserică sunt mădularele Trupului Tainic al Mântuitorului Hristos și de bună seamă că, acestea cooperează, împărtășind darurile de la unul la altul, iar Capul Bisericii este Însuși Domnul și Cel Care Se îngrijește de acest organism divino-uman este Tatăl Cel Ceresc. El este Acela Care Se îngrijește de mlădițele viței ca să curgă prin ele seva harului, ca să dea rod bogat”.
Episcopul Johann Schneider, în intervenţia Excelenţei Sale, a spus: „Din secolele XVI-XVII, Germania nu era o țară cu o singură confesiune dominantă, ci cu două confesiuni concurente și în 1555 s-a pus baza relațiilor dintre puterea bisericească și puterea statală. În trecut, domnitorul era cel care decidea confesiunea religioasă pentru supușii săi. Nu exista o libertate religioasă în sine. Acest lucru a rămas valabil până în anul 1806, când teritoriile eclesiastice au fost secularizate. În Germania, secularizarea cuprinde în fapt două părți, anume că teritoriile care au fost ocupate de Franța revoluționară, la stânga de Rin, deveneau parte a Franței și pentru faptul că aceste teritorii trebuiau cumva compensate, toate teritoriile eclesiastice au fost secularizate. De atunci nu s-a schimbat mare lucru până în 1920, când se declară în Constituție entitatea statului democratic federal, unde Biserica și statul sunt separate. Există în acest sens o prevedere, prin care statul trebuie să îndeplinească această separare și în problema secularizării. Din fericire, însă, până astăzi nu s-a ajuns la niciun acord, existând o mică contribuție oferită de statele federale pentru întreținerea și viața bisericilor, afară de salarii. Situația cu care ne confruntăm astăzi este dificilă pentru că există o separație clară între stat și Biserică”.
Din partea autorităţilor locale au luat cuvântul Domnul Dan Diaconu, prefectul judeţului Dolj, şi Domnul Neațu Mihail-Adrian, Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, care au vorbit despre proiectele de colaborare cu Biserica, în special cu Arhiepiscopia Craiovei și au reafirmat angajamentul în continuarea colaborării dintre instituţiile statului român şi Biserică. Evenimentul a fost moderat de Lect. Univ. Dr. Lucian Dindirică, cel care a prezentat şi un referat despre Raportul Stat-Biserică, în România şi Germania.
Programul zilei a continuat cu ateliere pentru doctoranzi, organizate de delegația germană, pe tema „Mântuirea omului în textele de dialog dintre EKD și BOR”, și s-a încheiat cu o vizită la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru”, unde Pr. Conf. Univ. Dr. Sergiu Popescu a prezentat istoricul lăcaşului de cult emblematic pentru Craiova.
Simpozionul continuă joi, 10 iulie, cu noi sesiuni științifice, ateliere și vizite la obiective religioase și culturale din municipiul Craiova.
