În ziua prăznuirii Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, credincioșii din Cetatea Băniei s-au adunat în rugăciune în sfântul lăcaș al Catedralei Mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, pentru a aduce cinstire unuia dintre ocrotitorii săi, ale cărui sfinte moaște se păstrează cu evlavie în această Catedrală. Capul și mâna sa dreaptă, izvorâtoare de vindecare şi binecuvântare, se află spre închinare aici, în Catedrala din Craiova, alături de moaștele Sfinților Mucenici Serghie, Vah și Tatiana.
Sărbătoarea a fost pregătită încă din ajun, prin slujba Vecerniei cu Litie, urmată de tradiționala procesiune cu sfintele moaște și de slujba de priveghere. Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită astăzi, 11 august 2025, de către Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi.
În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit i-a hirotonit întru preot pe diaconul Panduru Cătălin, pe seama Parohiei Urzicuța (Protoieria Băilești), şi întru diacon pe teologul Bălăceanu Alexandru Cosmin, pentru Parohia Ciutura (Protoieria Craiova Nord).
În cuvântul de învățătură Părintele Mitropolit Irineu a tâlcuit sensul profund al chemării fiecărui creștin la sfințenie, arătând că viața Sfântului Ierarh este o icoană vie a statorniciei în credință, a râvnei pentru curăție și a iubirii față de aproapele: „Sfântul Ierarh Nifon a fost cu adevărat un ierarh care L-a iubit pe Dumnezeu, pentru că a stăruit în post şi în rugăciune, în credinţă nestrămutată şi pace sufletească. În toată viaţa sa a căutat tot timpul să se ostenească tot mai mult în post şi rugăciune, în mărturisirea faptelor şi în ajutorarea celor aflaţi în nevoie. Dumnezeu a binecuvântat lucrarea sa şi l-a întărit în tot lucrul cel bun, deci prin rugăciune şi binecuvântare s-a legat atât de mult de viaţa în Biserica lui Hristos, încât nu a mai gândit decât în duh şi în adevărul mărturisirii.
Apoi, Sfântul Nifon a cultivat duhul smereniei, pentru că smerenia este cea care acoperă nevoinţele şi cea care descoperă tainele credinţei. Acestea aduc roade în viaţa omului binecredincios, cum s-a întâmplat şi în viaţa şi activitatea Sfântului Nifon, cel care a propovăduit cuvântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos în biserici şi mănăstiri, împlinind chemarea lui Dumnezeu”.
În continuare, Înaltpreasfinția Sa a evocat viața aleasă a Sfântului Nifon – râvnitor al adevărului, părinte blând al celor smeriți și mustrător fără teamă al celor care se abăteau de la calea dreptății – îndemnând pe toți să-i urmeze exemplul în curajul mărturisirii și în nevoința inimii: „În amurgul vieții sale pământești, după ce a fost de două ori îndepărtat din scaunul patriarhal al Constantinopolului, Sfântul Ierarh Nifon a fost chemat de voievodul Radu cel Mare în Țara Românească, pentru a reașeza rânduiala și viața bisericească pe temeiul Evangheliei și al Sfintei Tradiții. Într-un gest de adâncă smerenie, rar întâlnit în istoria Bisericii, cel care fusese patriarh a primit a se așeza în scaunul de mitropolit, slujind nu pentru rang, ci pentru dragostea lui Hristos și a poporului credincios.
Dar, pentru mustrările părintești pe care le adresa cu neclintită dreptate, voievodul Radu cel Mare s-a ridicat împotriva lui, iar Sfântul Ierarh a fost alungat din scaun, retrăgându-se în liniștea Sfântului Munte Athos. Plecarea sa a lăsat o umbră grea peste domnitor, ca o mustrare vie și nevăzută.
După ce, în Athos, și-a săvârșit călătoria acestei vieți și a fost primit în ceata sfinților, Dumnezeu a rânduit ca la cârma Țării Românești să urce Neagoe Basarab, ucenicul său cel iubit. Întru pomenirea și cinstirea părintelui său duhovnicesc, la târnosirea Mănăstirii Curtea de Argeș, binecredinciosul voievod a adus sfintele moaște ale Sfântului Nifon, săvârșindu-se atunci, pentru întâia oară în pământ românesc, canonizarea unui sfânt.
Din cinstitele sale moaște, capul și dreapta binecuvântătoare au rămas ca odoare neprețuite ale Bisericii noastre. În vremurile mai apropiate, vrednicul de pomenire Mitropolit Firmilian le-a adus și le-a așezat în Catedrala Mitropolitană «Sfântul Mare Mucenic Dimitrie» din Craiova, unde strălucesc și astăzi ca izvoare de har, spre închinarea și mângâierea credincioșilor”.
Sfântul Ierarh Nifon a fost canonizat în anul 1517, în vremea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, la sfințirea Mănăstirii Curtea de Argeș, eveniment ce a rămas o pagină de aur în istoria Bisericii noastre. Din 25 octombrie 1949, moaștele sale au fost aduse la Craiova, iar în anul 2019, la împlinirea a 70 de ani de la reînființarea Mitropoliei Olteniei, au fost așezate într-o raclă nouă, împodobită cu cinste și așezată în partea stângă a sfântului iconostas.
