Marţi, 8 iulie 2025, în Catedrala Arhiepiscopală Madona Dudu, din Craiova, în prezenţa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, au debutat lucrările Simpozionului Internaţional cu tema „Dimensiunea europeană a Sinodului Ecumenic de la Niceea”, organizat de Arhiepiscopia Craiovei, în parteneriat cu Facultatea de Teologie din Craiova, în perioada 8-11 iulie a.c. Activitatea academică a reunit reputați profesori de teologie, cercetători și doctoranzi de la importante facultăți de teologie din țară și din străinătate. Participarea internațională a fost îmbogățită de prezența unei importante delegații din Germania, condusă de Excelenţa Sa Dr. Dr. h.c. Johann Schneider, Episcop de Magdeburg, alături de cercetători importanţi din mediul academic şi instituţional: Prof. Dr. Karl Pinggéra, Profesor de Istorie a Bisericii la Universitatea Philipps din Marburg, Dr. Dagmar Heller, Directorul Institutului de Studii Confesionale al EKD și Referent științific pentru Ortodoxie, Dr. Claudia Rammelt, Cercetător științific în cadrul Universității Ruhr din Bochum, Pr. Dionisie Arion, Referent burse teologice și bisericești Brot für die Welt & Comitetul Național German al Consiliului Luteran Mondial, Dr. Wolfram Langpape, Referent pentru Ortodoxie, Ecumenism și Burse în cadru Bisericii Evanghelice din Germania (EKD) ş.a.
Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, în prezența unei alese audiențe, a inaugurat noua sală din incinta Catedralei Arhiepiscopale, dezvelind placa omagială a sălii „Catacomba Madona din Dud”. Părintele Mitropolit Irineu şi-a exprimat bucuria realizării activității academice, dedicate Sinodului I Ecumenic și a adus mulțumire tuturor celor implicați în organizare. La rândul său, pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu a trasmis celor prezenți mesajul de felicitare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Au luat de asemenea cuvântul: dl. Ciprian Vasile Olinici, ministru secretar de stat pentru Culte, dl. Dan Diaconu, prefectul județului Dolj, pr. conf. univ. dr. Adrian Ivan, decanul Facultății de Teologie din Craiova. Evenimentul s-a bucurat şi de prezenţa Dl. Cristian Nicolae Iliescu, Vicepreşedintele Tribunalul Judeţean Dolj, Dl. Prof. Dr. Daniel Alexandru Ion, Inspector General Inspectoratul Şcolar Dolj, Dna. Prof. Dr. Aida Ionescu, Inspector General Adjunct (Inspectoratul Şcolar Dolj), Dna. Prof. Dr. Iuliana Gheorghe, Inspector Religie Inspectoratul Școlar Județean Dolj, Pr. Prof. Neofit Stănciulescu, Inspector Religie Inspectoratul Școlar Județean Gorj şi a unui număr impresionant de preoţi şi studenţi.
Programul Simpozionului Internațional a continuat printr-o sesiune extraordinară de comunicări, susținute de Părintele Mitropolit Dr. Irineu, care a vorbit despre „Paternitatea și filiația divină în lumina Simbolului de credință de la Niceea 325”, într-un referat structurat în trei părţi:
- „Pater”, „Omnipotens” și „Pantocrator” – de la Simbolul Apostolic la Crezul niceean;
- Fiul cel Unul-Născut, „Care din Tatăl S-a născut”;
- Nașterea din Preacurata Fecioara Maria – semnul paternității și atotputerniciei divine a Tatălui prin Fiul în Duhul Sfânt.
„Ideea de paternitate divină este unul dintre elementele fundamentale ale creștinismului și totodată unul dintre aspectele centrale ale Sfintei Scripturi. Aceasta implică atât un sens propriu, adică starea de a fi părinte sau legătura filiației pe linia Tatălui, cât și un sens figurat și anume calitatea de autor al unei lucrări. Avem pe de o parte accentuat sensul de relație personală dintre Persoanele Preasfintei Treimi, iar pe de altă parte înțelesul faptului că Dumnezeu este unic Creator. Tocmai, în acest din urmă sens s-a dezvoltat în teologia contemporană expresia de „Omnipotens”, „Tout-Puissant”, „Der Allmächtige” sau „The Allmighty God”.
Expresii precum Atotputernic, Unul Născut și Născătoare de Dumnezeu certifică, de fapt, iubirea lui Dumnezeu Treime, manifestată prin actul creator și prin lucrarea dumnezeiască de mântuire a neamului omenesc. Această iubire este definitorie deopotrivă pentru teologia divină cât și pentru iconomia persoanelor Preasfintei Treimi în lucrarea restaurării firii umane degradată de păcatul strămoșesc. În lucrarea Fiului, prin Duhul, Dumnezeu Se descoperă ca Tată. Această iubire paternă este împărtășită tuturor oamenilor care cred în Fiul și împlinesc voia Lui în Duhul Sfânt. Filiația divină, primită în dar de oameni prin „înfierea Duhului”, are de data aceasta un pronunțat caracter personal, implicând deplin voința și participarea personală a fiecărui subiect în parte, deși își găsește rațiunea tot în comuniune de iubire a oamenilor cu Dumnezeu. Prin urmare, devenind „fii” ai lui Dumnezeu în Fiul Tatălui, oamenii vor avea ca Mamă a lor pe Maica Fiului Tatălui, care ne-a făcut întru Sine frați ai Lui”, a concluzionat Ierarhul nostru.
Excelenţa Sa Dr. Dr. h.c. Johann Schneider, Episcop de Magdeburg, a abordat tema: „Moștenirea universală a Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. Aspecte culturale și interculturale în Bisericile din Europa în secolul al XXI-lea”. În alocuțiunea sa de deschidere E.S. Dr. Johann Schneider, originar din România, a mulțumit personal ÎPS Sale, Părintelui Mitropolit Dr. Irineu Popa, Facultății de Teologie din Craiova și întregii echipe în numele delegației germane pentru onoarea de a participa la Simpozionul omagial organizat de Mitropolia Olteniei cu ocazia a 1700 de la Primul Sinod Ecumenic, evidențiind nu doar importanța evenimentului din perspectiva apropierii interconfesionale ci excelenta organizare și ospitalitatea de care a avut parte delegația din Germania. Tematic, Excelenţa Sa s-a axat pe dimensiunea cultural-lingvistică a istoriei creștine, pornind de la faptul că Părinții de la Niceea au dat întâietate unui termen filosofic – homoousios – în fața terminologiei grecești biblice, deoarece acest termen era cel mai propice pentru a exprima credința Bisericii adunate la Niceea. Făcând aceasta, Părinții de la Niceea – de altfel foarte eterogeni din punct de vedere cultural, în ciuda dominației elementului elin – au trasat indirect liniile de bază pentru o raportare adecvată vis a vis de limbile și culturile în care Evanghelia se va incultura. Ideea de „limbi sfinte”, care în multe cazuri implică și intenția unei hegemonii culturale sunt străine de duhul Primului Sinod Ecumenic, Părinții optând nu doar pentru limba greacă „lingua franca” a Sinodului, ci au și ales terminologia care le-a permis să exprime cel mai bine adevărurile fundamentale de credință. În concepția luterană, Biserica are datoria de a traduce Sfânta Scriptură chiar și în limbile cele mai rare, propovăduirea Evangheliei având prioritate. De altfel – după cum a amintit Excelenţa Sa – rădăcina tuturor traducerilor Bibliei în limba germană este cea a episcopului arian Wulfila, care a trăit la sfârșit de secol IV în sudul României, unde a tradus Biblia din limba greacă, Biserica – punând propovăduirea Evangehiei pe primul plan – nerespingând traducerea doar din pricina faptului că acest episcop a fost arian. Impunând concepte culturale hegemoniale, care nu au de a face cu Evanghelia, unele Biserici s-au îndepărtat de „pragmatismul lingvistic“ al Părinților de la Niceea, care își trage seva din Pogorârea Sfântului Duh la Cincizecime, punându-se în slujba unor ideologii sau ambiții imperiale, care nu își au locul în Biserica lui Hristos, trebuind a fi condamnate”, a concluzionat episcopul Schneider.
La finalul sesiunii extraordinare, oaspeţii au putut admira expoziţia de icoane pictate de studenţii şi profesorii Secţiei de Artă bisericească a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Craiova, dar şi cărţi şi icoane vechi, restaurate în cadrul atelierelor arhiepiscopale. Prezentarea lucrărilor a fost realizată de doamna Alexandrina Bădescu, prodecanul secţiei de Arte din cadrul instituţiei de învăţământ teologic din Craiova.
Cea de a doua parte a programului s-a desfășurat în Sala de festivităţi din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Craiova. Sesiunea de comunicări a fost moderată de pr. lect. univ. dr. Lucian Zenoviu Bot și a cuprins patru comunicări dedicate Sinodului Ecumenic de la Niceea:
Prof. Dr. Karl Pinggéra, cu titlul: „How did the Synod of Nicaea become the First Ecumenical Council?”;
Pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, „Crezul Bisericii în lucrarea Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae”;
Pr. prof. univ. dr. Picu Ocoleanu, Konsubstantialität (homousios) als „Wesensähnlichkeit ohne Unterschied” (to homoion kat’ousian … aparallaktōs) in EMax.phl [9] des Hl. Basilius des Großen” şi
Pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, „Hristologia Sinoadelor de la Rimini și Seleucia din anul 359”.
Mâine, lucrările Simpozionului vor continua cu teme importante prezentate de profesori din România şi din Germania. De asemenea, vor avea loc o masă rotundă şi un workshop dedicat cercetătorilor şi doctoranzilor.
